“Carantina prelungită
Pune cică, garantat,
Gaz pe foc la hepatită
Şi grăsime... la ficat.”
(Rodica Nicoleta Ion)

Întâlnesc printre pacienții mei câte unul, mai slab, sportiv și chiar vegan sau vegetarian care, deși are nivelul de grăsimi și colesterol reduse, cazuri de ficat gras.

Mereu am parte de aceeași reacție de surpriză - „Dar eu nu mănânc de la fastfood. Nici nu consum prăjeli. Cum să am ficatul gras?„

De asemenea, am și eu surpriza, după atâția ani, să descopăr ecografic, un ficat normal, la câte un pacient obez sau cu nivel de colesterol până în tavan. Haide să îți explic!

Ficatul gras se numește în termeni medicali steatoză hepatică și este practic o stare de infiltrare a țesutului hepatic cu grăsimi.

Acesta poate crește în dimensiuni și chiar dacă în majoritatea cazurilor nu prezintă simptome poate cauza probleme serioase de sănătate.

Steatoza hepatică este foarte frecventă – aproximativ un sfert din populația globului o are – mai ales printre pacienții supraponderali sau obezi, diabetici, hipertensivi, iar din păcate, și la copiii supraponderali.

Steatoza este depistată, cel mai des, întâmplător, majoritatea pacienților mei venind la consult pentru alte probleme de sănătate.

Deși este preponderent asimptomatică, uneori poate să provoace:

• oboseală accentuată

• durere în etajul abdominal superior (mai ales spre dreapta unde e situat ficatul)

• grețuri și vărsături

• colorația în galben a pielii și ochilor (icter)

• scăderea poftei de mâncare

• tulburări de memorie și concentrare

• mâncărimi la nivelul pielii

• stare de rău generalizată

CAUZELE STEATOZEI sunt variate.

Deși există o predispoziție genetică, nu toți cei afectați dezvoltă boala.

Mai sunt necesari și alți factori, mai ales cei alimentari : consumul sau abuzul de alimente procesate, bogate mai ales în fructoză și grăsimi saturate sau TRANS (alimente de tip fast food, produse de cofetărie și patiserie, sucuri dulci carbogazoase).

Uneori ficatul gras poate să apară și datorită terapiei îndelungate cu unele medicamente (corticoizi, metotrexat, acid valproic), dar și datorită unor toxice, droguri sau în cadrul unor boli metabolice genetice.

Cel mai des, diagnosticul este pus prin ecografie abdominală, dar uneori este necesar un CT de abdomen sau RMN.

Puncția biopsie din ficat este cea care pune diagnosticul de certitudine, dar este folosită în cazuri selectate.

Medicul îți va recomanda pentru caracterizarea steatozei și analize de laborator – transaminaze (ASAT, ALAT), bilirubină, fosfatază alcalină, markeri de hepatită, hemoleucogramă etc.

Deși este o afecțiune relativ benignă, pe termen lung poate provoca complicații, cum ar fi ciroza hepatică, cancerul hepatic, insuficiență hepatică până la necesitatea de transplant de ficat.

Mai toți pacienții mă întreabă ce ar fi de făcut.

Cum să combatem steatoza?

Din păcate doar stadiile incipiente de steatoză sunt reversibile, dar și acelea doar în caz de tratament și schimbare a stilului de viață, majoritatea cazurilor însă, ce putem face este să stabilizăm evoluția și să prevenim complicațiile.

SCHIMBAREA STILULUI DE VIAȚĂ

1. Scăderea în greutate

2. Creșterea gradului de activitate fizică

3. Oprirea fumatului

4. Evitarea consumului de alcool

5. Regim alimentar echilibrat – de tipul dietei Mediteraneene, cu consum redus de grăsimi de tip TRANS și saturate, dar și bogată în fructe și legume proaspete

6. Hidratarea corectă, inclusiv cu cafea (3 căni de cafea neagră/zi, fără adaos de zahăr sau lapte)

TRATAMENTE MEDICALE

În cazuri selectate, medicul îți poate indica și tratament medicamentos.

De obicei, se recomandă tratament dacă ficatul este foarte afectat, dacă transaminazele (ASAT, ALAT) sunt crescute, dacă apare icterul sau steatoza produce simptome.

Deși resursele medicamentoase sunt relativ sărace, avem opțiuni, majoritatea cu nume foarte complicate (acid ursodezoxicolic, pioglitazonă, metformin).

Probabil că cel mai des folosit preparat medicamentos este cel pe bază de silimarină.Acesta este și cu efecte adverse foarte puține și cu eficiență destul de bună.

În plus se mai recomandă suplimentare cu vitamina E (până la 800 UI zilnic), controlul glicemiei (când este cazul), dar și al grăsimilor și colesterolului – statine. Suplimentele cu Omega 3 mai au beneficii încurajatoare, dar nu există studii suficiente pe acest subiect.

Alte terapii cu posibile efecte pozitive sunt cele fitoterapice (ceaiul verde, anghinarea), antioxidanți de tipul glutationului, dar și tratamentul chirurgical bariatric (operație pentru slăbire) care, în cazuri selectate, poate duce la reducerea gradului de infiltrare a ficatului.

Deși este o afecțiune foarte frecventă ficatulului gras nu i se acordă suficientă importanță.

Predicțiile organizațiilor mondiale de medicină spun că în următorii ani steatoza hepatică va fi principala cauză de boală de ficat și de indicație de transplant hepatic.

Atâta timp cât nu vom echilibra dieta și stilul nostru de viață ficatul nu are cum ”să slăbească” prea curând!😥

Bibliografie:

1. Rinella ME. Nonalcoholic fatty liver disease: a systematic review. JAMA. 2015 Jun 9;313(22):2263-73. doi: 10.1001/jama.2015.5370. Erratum in: JAMA. 2015 Oct 13;314(14):1521. PMID: 26057287.

2. Pouwels S, Sakran N, Graham Y, Leal A, Pintar T, Yang W, Kassir R, Singhal R, Mahawar K, Ramnarain D. Non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD): a review of pathophysiology, clinical management and effects of weight loss. BMC Endocr Disord. 2022 Mar 14;22(1):63. doi: 10.1186/s12902-022-00980-1. PMID: 35287643; PMCID: PMC8919523.

3. Nd AM. Non-Alcoholic Fatty Liver Disease, an Overview. Integr Med (Encinitas). 2019 Apr;18(2):42-49. PMID: 31341444; PMCID: PMC6601444.

4. Vancells Lujan P, Viñas Esmel E, Sacanella Meseguer E. Overview of Non-Alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD) and the Role of Sugary Food Consumption and Other Dietary Components in Its Development. Nutrients. 2021 Apr 24;13(5):1442. doi: 10.3390/nu13051442. PMID: 33923255; PMCID: PMC8145877.