“Aminteşte-ţi uneori că pe jumătate eşti apă. Când nu poţi depăşi un obstacol, curgi pe lângă el, ocoleşte-l şi mergi mai departe, aşa cum face apa.”
(Margaret Atwood)

Am ajuns, după mai mulți ani de medicină, să fiu victima propriilor convingeri.

Sunt absolut convins că nu ne hidratăm corect și că asta ne produce o grămadă de probleme.

De multe ori, în timp ce explic pacientului ce are de făcut în cazul unei boli anume, aproape inconștient accentuez ideea hidratării.

”Dintre toate recomandările, cea legată de băutul de lichide este cea mai importantă!” – mă aud cum zic, atât pentru infecțiile respiratorii cât și pentru cele digestive, renale dar și cardiovasculare. Este oare chiar așa?

Apa folosită pentru consumul uman, conform Directivei Uniunii Europene 98/83/EC, reprezintă totalitatea apei, fie în starea originală, fie după tratare, folosită pentru băut, gătit, prepararea hranei și alte uzuri domestice, indifferent de origine sau dacă este distribuită de la sistemul centralizat al localității, dintr-o sticlă sau alt recipient.

Chiar dacă suntem aproximativ 60% apă, aceasta nu este distribuită egal în tot organismul.

Astfel, sângele conține cea mai mare proporție de apă, pe când în smalțul dinților apa apare în procent de 0,8%.

Cantitatea de apă din organism este menținută într-un echilibru între aportul de apă și pierderile zilnice, controlat prin senzația de sete.

Spre exemplu, în condiții de caniculă, când pierderile de apă cresc simțitor (transpirație), se activează un centru nervos din creier care declanșează senzația de sete și implicit acțiunea de a consuma lichide.

Deși în mod ideal pierderile de apă sunt înlocuite rapid prin consumul de apă și lichide, în realitate acest fapt nu se întâmplă mereu.

Ai mai jos un două tabele orientative care fac referire la cantitatea de apă consumată și pierdută într-o zi, în condiții normale, fără activitate fizică.

Orice creștere a gradului de efort fizic, sau diferență de temperatură va crește sau va reduce necesarul de lichide zilnice.

Tabel 2: Aportul de apă

Tabel 3: Eliminare apă din organism

Și acum începe partea interesantă. Câtă apă este recomandat să bem în fiecare zi?

Răspunsul scurt (și sincer) este că nu știm cu exactitate.

Articolele pseudoștiințifice de pe Internet sau din reviste recomandă de la 4 pahare, la 8 pahare, 1 litru sau 2 litrii de apă pe zi, însă fără nici un fundament sau studiu care să susțină aceste recomandări.

Institutul de Medicină al Academiei Naționale de Știință din SUA declara într-un raport din 2005 că ”deși ar părea util să se estimeze o Doză Zilnică Recomandată (DZR) de apă, o DZR bazată pe date medicale nu este posibilă”.

Și are sens această afirmație – necesarul de apă este supus unei mari variabilități, dată de către diferențele metabolice, activitatea fizică, dar și de către mediul ambiental (climă, temperatură medie), astfel că nu se poate stabili o cifră exactă privind consumul de apă.

Ceea ce este o certitudine însă, cel puțin la noi în țară, sau cel puțin în practica mea curentă, NU BEM SUFICIENTĂ APĂ. Și ASTA NE COSTĂ!

Din păcate consumul insuficient de apă este întâlnit la toate vârstele si sexele.

Un studiu legat de hidratarea la copii mi-a atras atenția.

În Germania, s-a efectuat o intervenție educațională la nivel de școală, prin care li s-au explicat copiiilor importanța apei, dar s-au și dotat școlile cu recipiente și dozatoare de apă.

Datorită acestul fapt consumul de apă per copil a crescut cu 1,1 pahare/zi, iar riscul ca acești copii să fie supraponderali s-a redus cu 31% !!!

Este o cifră majoră, cu impact la nivel de sănătate publică.

Chiar dacă la noi în țară suntem departe de un asemenea nivel de interveție în școli, putem trage învățăminte la nivel personal din aceste rezultate.

Redau mai jos un tabel de recomandări ale Agenției Europene pentru Siguranța Alimentației (EFSA) din 2010.

Ți-l propun mai mult ca un ghid orientativ, nu ca o regulă și în speranța că acesta va crește gradul de conștientizare a cantității insuficiente de apă pe care o consumăm.

Tabel 4: Recomadare consum apă

Probabil că dacă fiecare își va face o analiză internă, va descoperi cel puțin o zi în care acest necesar de apă orientativ nu a fost îndeplinit

Se întâmplă frecvent, ca la întrebarea pe care o pun pacienților referitor la cantitatea de apă băută să primesc un răspuns nesatisfăcător.

– ”Prea puțin”

– ”Azi nu am apucat să beau”

– ”Nu am timp să beau apă”

– ”Dacă nu am apă în față, uit cu orele să beau”.

Toate aceste atitudini se vor reflecta ulterior în starea de sănătate.

Ca recomandare finală, pe care o fac celor mai mulți dintre pacienții mei, este să ai mereu un recipient plin cu apă (sau alte lichide) la tine.

În ghiozdan, în poșetă, în geanta de serviciu, în mașină – dacă apa va fi aproape de tine , șansele să consumi apă în ziua respectivă vor fi mari. 💧🥤🫗

Bibliografie

1. https://ec.europa.eu/jrc/en/health-knowledge-gateway/promotion-prevention/nutrition/water

2. Haulica I. Fiziologie umană (2007). Editura Medicală

3. Muckelbauer R, Libuda L, Clausen K, Toschke AM, Reinehr T, Kersting M. Promotion and provision of drinking water in schools for overweight prevention: randomized, controlled cluster trial. Pediatrics. 2009;123:e661–667

4. Jequier E, Constant F. Water as an essential nutrient: the physiological basis of hydration. Eur J Clin Nutr. 2010;64:115–123