”Dă unui om sănătate și un țel de urmat și nu se va opri o clipă să se întrebe dacă este fericit sau nu.”
(George Bernad Shaw)

Foarte mulți dintre pacienții pe care îi direcționez spre analize nu știu ce au de făcut înainte.

Am avut parte de situații amuzante, dar și dramatice, atunci când pacientul nu și-a efectuat analizele din cauza fricii de ace – pe acel pacient îl suspicionam de o infecție urâtă la colecist – și a ajuns la un pas de moarte.

Pentru majoritatea dintre noi, doar auzul cuvintelor analize sau recoltare de sânge sau laborator, ne proiectează o imagine terifiantă – mirosul de dezinfectant, mănuși și măști medicale, ace, seringi, asistente și medici, diagnostice, spitale, clinici, diagnostice potențial sumbre.

Copleșitor! Mai ales pentru cineva care nu are contact frecvent cu mediul spitalicesc.

Tocmai de aceea mi-am propus să trec în revistă de ce facem aceste analize, care sunt principalele analize de laborator și cum ar trebui să te pregătești înainte și supă recoltare.

Analizele de sânge sunt poate cele mai utilizate și comune examinări medicale, de cele mai multe ori fiind absolut necesare diagnosticului unor boli.

Pe lângă scopul diagnostic al unei varietăți largi de afecțiuni, analizele au și alte roluri:

• Screening pentru bolile genetice și malformații

• Detectarea unor infecții, cancere

• Monitorizarea evoluției unor boli sub diferite tratamente

• Evaluarea stării generale de sănătate

• Cuantificarea funcționării unor organe (ficat, rinichi, pancreas)

Recoltarea și efectuarea analizelor se pot efectua la spital, policlinici, centre speciale de recoltare și laboratoare private.

TIPURI DE ANALIZE DE LABORATOR

Deoarece medicina modernă cunoaște sute de feluri de analize consider necesar să le clasificăm:

1. Teste de hematologie (hemoleucograma) prin care se determină numărul, procentul și felul celulelor sanguine

2. Teste de biochimie (glicemie, colesterolul total) – cuantifică nivelul unor substanțe importante din organism

3. Teste de microbiologie (urocultură, hemocultură) – identifică unele microorganisme ce pot produce boli

4. Teste de imunologie (antigen HBs, anticorpi antiHCV) prin care se determină niveluri de anticorpi și alte substanțe cu rol în imunitate

5. Teste alergologice – se determină reacția organismului la diferite substanțe din mediul extern

6. Teste toxicologice (amfetamine, mercur) – utilizate pentru aflarea nivelului de substanțe toxice din sânge

Pe lângă probele efectuate din sânge, există și analize efectuate din alte produse biologice: urină, lichid cefalorahidian, țesuturi, unghii, lichid articular etc. Practic, din fiecare dintre aceste materiale se pot efectua analize biochimice, imunologice, culturi și analize citologice (analiza felului și numărului de celule).

PREGĂTIREA PENTRU ANALIZE

Înainte de efecutarea analizelor, medicul care îți face recomandarea, te va orienta legat de pașii de urmat.

De cele mai multe ori vei fi nevoit să ții post alimentar 8-12 ore înainte de efectuarea analizelor (mai ales la probele biochimice care pot fi alterate dacă se mănâncă înainte).

Postul alimentar presupune și post hidric, adică se vor evita și băuturile, mai ales cele cu conținut mare de zahăr, cofeină, sare, apa fiind singurul lichid permis.

Uneori este necesar și oprirea administrării unor medicamente, dar această situație îți va fi indicată de către medic.

Dacă nu ai fost instruit special să oprești administrarea unor medicamente, îți este permis și chiar recomandat să îți iei medicamentele prescrise înainte de efectuarea analizelor (în special medicamentele pentru tensiunea arterială, pentru bolile de inimă etc.) !!!

În cazul în care se recomandă efectuarea unor analize din alte probe decât cea de sânge medicul sau asistenta de laborator vă va face indicațiile necesare (recoltarea de urină, recoltarea de materii fecale etc.)

RECOLTAREA PROBELOR DE SÂNGE

Recoltarea probei/probelor de sânge se va efectua într-o unitate speciala pentru acest scop.

În cazul în care ai fobie de sânge sau de ace, sau dacă ai antecedente de leșin în timpul recoltării îți recomand să ridici această problemă cu asistenta sau medicul care efectuează recoltarea pentru a putea lua măsuri de prevenție.

De asemenea este recomandabil să menționezi eventualele boli de care suferi (în special cele infecțioase : hepatitiă, infecție HIV) sau starea de graviditate precum și medicamentele pe care ți le administrezi!!!

Majoritatea recoltărilor se fac din vene, dar sunt și analize ce necesită sânge arterial sau capilar. Recoltarea sângelui venos se face de cele mai multe ori din venele antebrațului, la așa-numita „plică a cotului”, dar sunt situații când recoltarea se va efectua din venele de la mână, de la coapsă, picior, os, venele de la gât etc, dar acestea sunt situații particulare.

Vei fi rugat să întinzi mâna pe un suport și un garou va fi plasat deasupra antebrațului pentru a putea evidenția mai bine venele (acestea se vor umfla cu sânge datorită obstacolului creat de garou).

Uneori se pot folosi creme sau spray-uri pentru a amorții zona respectivă, dar recoltatul în sine este o procedură ce presupune foarte mic disconfort, iar acest lucru nu este necesar.

După ce este localizată vena ce va fi puncționată zona respectivă va fi ștearsă cu soluție antiseptică (alcool sanitar, betadină) și în venă se va introduce un ac de care este atașat un recoltor pentru vacuete (recipientele în care se recoltează sângele).

Atenție la materialele folosite de către persoana care vă recoltează sângele! Roagă asistentul medicală să desigileze materialele în fața ta.

DUPĂ RECOLTAREA PROBEI

De obicei se vor preleva doar câțiva mililitrii de sânge. Proba recoltată se va trimite cât de repede la analizat, iar locul de puncție va fi acoperit cu un leucoplast.

Este recomandat să ții presiune cu un deget pe locul de puncție, mai ales dacă s-a recoltat din arteră sau dacă ești sub tratament cu anticoagulante!

Durata efectuarii analizei de sange este variabilă.

Majoritatea rezultatelor vor fi gata într-o zi, dar probele genetice, cele de imunologie sau culturile pot dura și săptămâni întregi.

Vei fi informat de intervalul de prelucrare a analizelor de către personalul laboratorului.

Deși, de obicei se prelevează doar o mică cantitate de sânge. Poți simți ușoare amețeli după recoltare, motiv pentru care ar fi de dorit să nu faci efort fizic intens în ziua recoltării.

De asemenea îți recomand să consumi multe lichide (apă, ceai).

La locul de puncție se va evidenția o mică leziune, care uneori se poate înconjura de către un hematom sau echimoză (vânătaie) care poate să apară datorită lezării pereților vasului de sânge.

Este o situație frecventă și normală, această vânătaie urmând să treacă în câteva zile. Se pot folosi pansamente cu gheață sau creme speciale pentru această situație.

În anumite situații, cum ar fi recoltarea de probe pentru HIV, se va efectua consiliere psihologică înaintea recoltării și la aflarea rezultatului, pentru a reduce impactul negativ al aflării unui diagnostic de boală cronică.

După aflarea rezultatelor îți recomand să faci un consult medical pentru analiza lor și pentru indicații ulterioare.

PUNCTE-CHEIE:🔑

1. Analizele de laborator se vor efectua la indicația medicului

2. Nu consumați alimente cu 8-12 ore înainte de recoltare

3. Dacă nu ați fost instruit în mod special, nu opriți administrarea nici unui medicament din schema dumneavoastră zilnică

4. Dacă aveți probleme la recoltat, aduceți acest fapt la cunoștința asistentei/medicului care efectuează recoltarea

5. Asigurați-vă că asistenta folosește instrumentar steril și mănuși de unică folosință

6. Informați asistenta/medicul despre eventualele boli de care suferiți (mai ales cele contagioase)

7. După aflarea rezultatelor mergeți cu acestea le medicul care v-a făcut indicația de recoltare

Bibliografie

1. Pfeffer N, Laws S. 'It's only a blood test': what people know and think about venepuncture and blood. Soc Sci Med. 2006 Jun;62(12):3011-23. doi: 10.1016/j.socscimed.2005.11.050. Epub 2006 Jan 19. PMID: 16426716.