“Văd biserica ca pe un spital de campanie după o bătălie. Este inutil să întrebi o persoană rănită grav dacă are colesterol ridicat sau despre nivelul de zahăr din sânge. Trebuie să-i vindeci rănile. Doar apoi poți discuta despre orice altceva.”
(Papa Francisc)

Printre analizele cele mai des cerute de către pacienții mei (dar pe care le recomand aproape invariabil și eu) sunt cele legate de grăsimi.

”Vreau să văd cum stau cu colesterolul” este abordarea cea mai frecventă și este o cerință bine întemeiată având în vedere numărul tot mai mare de pacienți cu valori crescute ale acestui parametru.

Ceea ce puțini pacienți știu însă, e faptul că pe lângă colesterolul total din sânge, mai avem încă câteva fracțiuni de grăsime la fel de importante pentru sănătate (sau boală – sic!).

Ceea ce îmi propun aici este să le iau pe rând pe fiecare și să îți demonstrez de ce e important să le evaluăm pe toate dacă vrei să își optimizezi stilul de viață.

Lipidele (grăsimile) sunt substanțe esențiale, extrase din alimente sau produse de către organism, care au multiple roluri în funcționarea normală a organelor.

Acestea intră în componența tuturor celulelor organismului uman, dar se găsesc și libere, circulând prin sânge. Această parte a lipidelor este cea care se poate măsura în laborator.

Indicația principală a recoltării acestor grăsimi sunt dislipidemiile, adică acele afecțiuni în care nivelul de grăsime din sânge crește peste valoarea normală – o situație extrem de frecventă la noi în țară.

Profilul lipidic (lipidograma) este un grup de analize sanguine care cuprinde :

1. Colesterolul total

2. HDL- colesterolul

3. LDL- colesterolul

4. VLDL- colesterolul

5. Lipidele totale

6. Trigliceridele

Recoltarea profilului lipidic

Înainte de recoltare se recomandă ca pacientul să își mențină dieta zilnică cel putin 3 săptămâni.

Nu se vor consuma alimente cu cel puțin 12-18 ore înainte de recoltare, pacientul având voie să consume doar apă sau ceai neîndulcit.

Abstinența de la alcool este obligatorie cel puțin 3 zile înainte de recoltare.

Proba se efectuează din sânge venos.

Lipidele totale reprezintă toate grăsimile circulante din sânge.

—valoarea normală: 500-800 mg/dl

—scad în infecții grave, stări carențiale, anemii severe

—cresc în boli tiroidiene, pancreatita acută, dislipidemii, diabet zaharat

—se determină mai rar, neavând valoare diagnostică

Colesterolul total

—suma dintre colesterolul produs de organism (endogen) și cel extras din alimente (exogen)

Tabel 1: Valori de referință

—crește în hipercolesterolemii familiale, alcoolism, sarcină, boli de ficat și pancreas, diabet zaharat

—scade în infecții acute și cronice, hipertiroidism, malnutriție, anemii, boli ce produc malabsorbție

—utilizat pentru screeningul și monitorizarea bolilor cardiovasculare

HDL – colesterolul (high density lipoprotein)

—denumită și facțiunea ”bună” a colesterolului deoarece are rolul de a ”curăța” pereții vaselor de sânge de grăsimile care se depun pe ei și formează în timp placa de ateroscleroză

Tabel 2: Valori de referință

—scade în boli cronice de ficat și pancreas, diabet zaharat, dislipidemii familiale, boli tiroidiene, dar și la fumători, malnutriți, sedentari, cei care consumă unele medicamente

—crește în caz de dislipidemie familială, după un efort fizic intens, alcoolism, boli de ficat sau după unele medicamente

—este un parametru folosit pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare

LDL-colesterolul (low density lipoprotein)

—colesterolul ”rău”, deoarece dacă se află în exces se depune pe peretele vaselor sanguine și determină placa de aterom, care în timp poate cauza infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale

Tabel 3: Valori de referință ˂70 mg/dl în cazuri selecționate de pacienți cu boală cardiovasculară

—riscul cardiovascular crește o dată cu valoarea LDL-colesterolului

—scade în hipertiroidism, malnutriție, după unele medicamente, boli grave de ficat

—crește în diabet zaharat, hipotiroidismul sever, boli de rinichi sau ficat, boli endocrine

Trigliceridele

—reprezintă forma liberă circulantă a grăsimilor

—sunt folosite la producerea de energie sau la depozitarea energiei sub formă de țesut adipos (grăsime)

Tabel 4: Valori de referință

—creșterea lor apare în dislipidemii, boli de ficat sau pancreas, alcoolism, boli de rinichi, infarct miocardic, diabet zaharat

—scăderea lor apare în malnutriție, boli hepatice grave, boli tiroidiene, infecții

—dacă acestea cresc peste 1000 mg/dl există risc major de pancreatită acută, care este o boală cu potențial fatal!

—sunt grăsimile care au origine exclusiv din alimentație

Având în vedere frecvența foarte mare a dislipidemiilor în țara noastră – colesterol mărit, trigliceride mari, boli cardiovasculare, diabet zaharat, dar și boli de ficat și rinichi, recomand să îți evaluezi anual profilul lipidic!

Detectarea din timp a acestor anomalii ale grăsimilor poate reduce mult riscul de afecțiuni grave și complicate.

Prevenția e mult mai practică decât tratamentul! 😉

Bibliografie

1. https://my.clevelandclinic.org/health/body/24425-lipids

2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK525952/

3. https://www.youtube.com/watch?v=BVxeeiR7JB0