“Râsul este cel mai bun medicament, în afara cazurilor de diaree.„

După cum menționam într-un articol anterior, diareea reprezintă creșterea frecvenței scaunelor însoțită, sau nu de către scaune moi, apoase, de consistență moale.

Deși este un simptom relativ frecvent, influențează foarte mult calitatea vieții.

Rețin cazul doamnei R., o pacientă de 36 ani care se lupta de când era în adolescență cu episoadele de diaree.

Nu reținea să fi avut o zi fără scaun, majoritatea fiind cu cel puțin 2-3.

Vă dați seama ce impact avea asupra calității vieții sale, mereu timorată când pleca la drum lung sau când avea o ședință îndelungată la birou.

Spre deosebire de forma acută, diareea cronică se întinde pe o perioadă de peste 2-4 săptămâni și, de cele mai multe ori, cauza este non-infecțioasă.

Tot ca diferență față de forma acută, diareea cronică nu se vindecă spontan și necesită consult medical cât mai urgent pentru a se depista cauza.

Se estimează că aproximativ 5% din populația globului se confruntă cu diaree cronică la un moment al vieții, ambele sexe fiind afectare în mod egal.

Printre cauzele cele mai frecvente ale diareei cronice se numără:

• intoleranța la lactoză

• intoleranța la gluten

• boala Crohn (o boală autoimună a tubului digestiv)

• recto-colita ulcero-hemoragică (o afecțiune din același grup cu boala Crohn)

• după operația de colecistectomie (extirparea colecistului)

• medicamentele (sunt peste 700 de medicamente care pot cauza diaree)

• pancreatita cronică

• infecții cronice (mai frecvente în țările în curs de dezvoltare)

• sindrom de intestin iritabil, la diagnosticul căruia se ajunge după ce s-au exclus celelalte cauze de diaree

• unele forme de cancer digestiv

Pentru a investiga diareea cu durata de peste 2-4 săptămâni se recomandă în primul rând un consult clinic, fie la medicul gastroenterolog, infecționist sau internist, iar în funcție de simptome și antecedente se vor recomanda analize de laborator:

• hemoleucograma completă

• VSH și proteina C reactivă

• onograma serică (diareea poate spolia organismul de minerale)

• probe renale (uree, creatinină) datorită riscului de deshidratare și afectare a rinichiului

• proteine totale, albumină

• probe tiroidiene

• analize de scaun – examen coproparazitologic, coprocultură, hemoragii oculte din scaun

Există anumite situații particulare care trebuie să vă trimită urgent la medic!

1. Prezența de sânge în scaun

2. Debutul simptomelor la vârsta peste 50 ani

3. Durere și/sau diaree nocturnă

4. Durere abdominală în creștere progresivă

5. Febră de cauză neprecizată

6. Scădere în greutate neexplicabilă

7. Analize de sânge alterate – anemie, VSH crescut, calprotectină fecală crescută

8. Antecedente familiale de cancer de colon sau boală inflamatorie intestinală

Oricare din aceste situații vor impune, pe lângă un examen clinic amănunțit și investigații endoscopice (gastroscopie sau/și colonoscopie) sau imagistice (Computer – tomografie sau IRM)!

Mai există o situație particulară de diaree cronică, care apare după administrarea de antibiotice (mai ales la categoriile vulnerabile – copii, vârstnici, pacienți cu cancer) – enterocolita cu Clostridium difficile.

În acest caz diagnosticul se pune pe baza unui examen de scaun și tratamentul va fi inițiat mereu în spital (de obicei pe o secție de boli infecțioase).

O metodă utilă pentru prevenția infecției cu Clostridium difficile este utilizarea concomitentă de probiotice (tulpini de bacterii benefice, de tipul Lactobacililor) în timpul terapiei antibiotice.

Tratamentul diareei cronice este, în mare parte similar diareei acute.

Se vor utiliza soluții de rehidratare orală sau intravenoasă, în funcție de severitate asociate sau nu cu medicamente de tipul Loperamidului.

Dacă se suspicionează o intoleranță alimentară ar fi util un consult alergologic cu efectuarea de testări alergologice alimentare precum și analize de sânge specifice pentru proteine din lapte sau gluten.

Dacă pacientul urmează tratament cronic cu unele medicamente se va adresa medicului care a inițiat acest tratament pentru a căuta o alternativă terapeutică cu un preparat care nu declanșează diaree.

În cazul bolilor inflamatorii intestinale tratamentul este ceva mai complicat și se efectuează, cel puțin inițial, în spital. Același aspect se aplică și în cazul cancerelor digestive.

Ignorată și fără tratament, diareea cronică duce în timp la complicații. Cel mai frecvent se asociază deshidratarea și malabsorbția.

Acestea, în evoluție, duc la insuficiență renală, scădere în greutate, anemie, stări de leșin și confuzie, uneori chiar la comă și deces.

Deși mulți dintre pacenții cu diaree de durată peste 4 săptămâni au probleme organice și se poate depista cauza (boală inflamatorie intestinală, cancer, pancreatită etc.) la majoritatea diareea rămâne fără cauză clară și se încadrează în sindromul de intestin iritabil.

În ultima perioadă au început să se dezvolte mai multe tehnici de diagnostic pentru a depista modificările patologice din acest sindrom, care ulterior vor duce la tratamente mai eficiente.

Acesta a fost și traseul doamnei R. După ce am efectuat analize, ecografie și o colonoscopie, am exclus aproape toate cauzele organice de diaree, astfel că a rămas diagnosticul de sindrom de intestin iritabil.

După adaptarea dietei pacientei, suplimentarea cu probiotice și multe ședințe de psihoterapie doamna R a ajuns să aibă un singur scaun în majoritatea zilelor.

Un caz fericit în final 😊!

Bibliografie

1. Descoteaux-Friday GJ, Shrimanker I. Chronic Diarrhea. 2022 Aug 8. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan–. PMID: 31335057.

2. Schiller LR, Pardi DS, Sellin JH. Chronic Diarrhea: Diagnosis and Management. Clin Gastroenterol Hepatol. 2017 Feb;15(2):182-193.e3. doi: 10.1016/j.cgh.2016.07.028. Epub 2016 Aug 2. PMID: 27496381

3. Hammer HF. Management of Chronic Diarrhea in Primary Care: The Gastroenterologists' Advice. Dig Dis. 2021;39(6):615-621. doi: 10.1159/000515219. Epub 2021 Feb 15. PMID: 33588424.