“M-au ținut pe masa de operație toată ziua. S-au uitat în stomac, la colecist, au examinat totul înauntrul meu. Știi ce au decis? Că am nevoie de ochelari.”
(Anonim)

Poate cea mai des indicație de consult chirurgical pe care o ofer este cea pentru scoaterea colecistului.

Toți acești pacienți au pietre la colecist, pietre care au dimensiuni atât de mari încât nu pot fi eliminate sau sunt atât de multe și de mici, încât riscul să pornească pe căile biliare este foarte mare, ceea ce atrage riscuri suplimentare (pancreatită spre exemplu).

Nimeni, dar absolut nimeni, nu primește vestea necesității intervenției cu plăcere.

Toți avem o frică de operații – la urma urmei este vorba despre anestezie, stat în spital, medicamente și medici, costuri financiare și riscuri chirurgicale.

Dar cum nu fac această indicație cu lejeritate am decis să scriu despre această operație și cum te poți pregăti pentru ea.

Colecistectomia, termenul medical pentru intervenția de extirpare chirurgicală a colecistului, este o operație frecventă, dar cu indicații clare și precise, cu riscuri și beneficii, dar și cu complicații ulterioare.

Despre aceste aspecte doresc să vorbim în articolul următor, precum și despre colecistita acută, urgența chirurgicală cea mai frecventă a vezicii biliare.

Colecistectomia este o intervenție care se poate realiza pe 2 căi – fie prin laparotomie (forma clasică), dar și prin laparoscopie, care este metoda modernă de operație.

Deși cel mai frecvent colecistul se operează prin laparoscopie, există situații speciale (infecții severe în abdomen, tumori descoperite în cursul investigațiilor, obezitatea pacientului) care contraindică această abordare, și intervenția va presupune laparotomie, adică o ”tăietură” mai largă.

Indicațiile colecistectomiei

• Colecistita acută – cea mai frecventă indicație de operație

• Litiaza biliară cu calculi multiplii/calculi mari care este și simptomatică (cu durere, icter)

• Cancerul de vezică biliară

Colecistita acută– reprezintă o inflamație a peretului vezicii biliare, cel mai frecvent datorită unui calcul care blochează căile de eliminare a bilei.

Bila respectivă se suprainfectează cu bacterii și declanșează procesul inflamator.

Se manifestă, în principal prin:

- durere în zona ficatului, durere accentuată de palpare și de inspirația profundă

- Greața și vărsătura sunt relativ frecvente

- De multe ori apar și febră, frisoane, transpirații

- Dacă blocajul cu calcul durează mai mult timp poate să apară icterul, adică colorația în galben a pielii și mucoaselor

Există forme de colecistită care nu apar datorită unui calcul blocat, așa numitele colecistite alitiazice, care însă evoluează la fel ca cele cu calcul, și au indicație chirurgicală de urgență.

Diagnosticul colecistitei se pune în principal prin ecografie abdominală, prin care se vizualizează colecistul cu pereții groși (uneori se observă chiar zone de puroi în jurul lui), dar și calculul care a cauzat inflamația.

Examenul ecografic se poate completa cu Computer-tomografie cu substanță de contrast sau cu Imagistica prin Rezonanța Magnetică (IRM) pentru a crește precizia diagnosticului.

Medicul va recomanda și analize de laborator – hemoleucograma, proteina C reactivă, analize pentru evaluarea funcției ficatului și rinichiului, dar și a pancreasului, care poate fi afectat uneori în cadrul colecistitei.

Există situații particulare, în care calculul ajunge în căile biliare și doar extirparea colecistului nu este suficientă pentru a elimina blocajul.

În aceste situații medicul specialist va recomanda efectuarea unei intervenții numite Colecistopancreatografie Endoscopică Retrogradă (ERCP), care se practică în anumite centre doar și care presupune introducerea unui tub pe gura, până în duoden.

De aici, tubul este intodus în căile biliare de unde se scoate obstacolul.

Intervenția de colecistectomie

Fie că indicația de operație se face în urgență (în cazul unei colecistite acute), fie în ambulator prin programare (cum ar fi în cazul litiazei biliare) înaintea intervenției se va efectua un consult preanestezic, în cadrul caruia, medicul anesteziolog va recomanda cea mai potrivită metodă de anestezie.

Tot înaintea intervenției medicul chirurg, împreună sau nu cu medicul anestezist vor explica pașii intervenției – după anestezie, medicul va face 3 incizii în abdomen prin care va introduce niște tuburi (trocare).

Cu ajutorul acestor trocare medicul va introduce aer în abdomen pentru a separa organele din abdomen între ele, va localiza colecistul și îl va tăia.

De principiu, intervenția prezintă riscuri minore – mortalitatea în cazurile severe se situează la 3 %. Riscurile intraoperatorii sunt dictate de gradul de afectare a colecistului, dar și a afecțiunilor concomitente de care suferă pacientul.

Complicațiile colecistectomiei

- Hemoragie

- Suprainfecție

- Fistule (comunicări) între intestin și căile biliare

- Sindroamele postcolecistectomie, detaliate într-un alt articol

Recuperarea după intervenție

Fiind o intervenție efectuată de rutină, durata intervenției, rata de complicații, dar și timpul de spitalizare după operație sunt reduse – de cele mai multe ori în 2-3 zile pacientul este acasă la domiciliu.

Deși orice intervenție chirurgicală impune un risc și anxietate de partea pacientului, riscurile mici asociate, dar și beneficiile acestei operații sunt de necontestat!👌

Bibliografie

1. Hassler KR, Collins JT, Philip K, Jones MW. Laparoscopic Cholecystectomy. 2022 Oct 24. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan–. PMID: 28846328.

2. Victorzon M, Lundin M, Haglund C, Roberts PJ, Kellokumpu I. Short and long term outcome after laparoscopic cholecystectomy. Ann Chir Gynaecol. 1999;88(4):259-63. PMID: 10661820.

3. Greenberger* NJ, Paumgartner G, Pratt DS. Diseases of the Gallbladder and Bile Ducts. In: Loscalzo J, Fauci A, Kasper D, Hauser S, Longo D, Jameson J. eds. Harrison's Principles of Internal Medicine, 21e. McGraw Hill; 2022.