“Sunt doar două motive pentru a sta în spate pe un avion. Fie suferi de diaree, fie ești curios să-i cunoști pe acei oameni.”
(Henry A. Kissinger)

Tot mai mulți pacienți se adresează serviciilor de sănătate din cauza diareei, dar din păcate aceștia sunt tot mai puțin informați despre această afecțiune.

Am avut pacienți care au declarat că au diaree, în ciuda faptului că au avut 2 scaune/zi, în timp ce alții se tratau cu antibiotice (de tipul furazolidonului) de fiecare dată când prezentau un scaun mai moale.

Haideți să vedem întâi ce este diareea.

Deopotrivă un semn clinic, cât și o afecțiune medicală în sine, diareea reprezintă prezența a peste 3 scaune/zi, de consistență redusă(moi) și de volum mare, cu conținut de apă crescut.

Uneori crește doar frecvența scaunelor, alteori scade doar consistența, dar de cele mai multe ori apar ambele modificări.

Reprezintă un simptom frecvent. Statistic vorbind, peste 1 miliard de indivizi sunt afectați de diaree anual, costurile globale ridicându-se la peste 20 miliarde de dolari.

Dintre aceștia peste jumătate vor trebui să-și întrerupă activitatea, foarte mulți vor trebui să ajungă la medic, unii vor fi internați, iar un procent deloc neglijabil vor muri de această afecțiune.

Există 2 mari tipuri de diaree, fiecare cu cauze și mijloace de tratament diferite:

1. Diareea acută – care durează sub 2 săptămâni

2. Diareea cronică – episoade diareice peste 2 săptămâni

DIAREEA ACUTĂ

Peste 90 % dintre diareile acute sunt de cauză infecțioasă!

Dintre agenții infecțioși cei mai frecvent întâlniți se remarcă virusurile (Rotavirus), bacteriile (Salmonella, Shigella, Clostridium), paraziții (Giardia). In plus, alte cauze de Diaree sunt unele medicamente și Sindromul de intestin iritabil.

Cazurile ușoare de diaree se tratează la domiciliu, prin hidratare.

Defapt, hidratarea este tratamentul cel mai important în toate cazurile de diaree, mai ales la categoriile cu risc crescut (vârstnici, copii mici).

În cazurile moderate se impune ca hidratarea să se facă cu soluții de săruri de rehidratare orală, care sunt defapt soluții ce conțin zahăr (glucoză, fructoză) și electroliți și minerale ( sodiu, potasiu).

Acestea se găsesc într-o cantitate mai mare decât apa și ajută la reechilibrarea organismului.

Uneori, dacă medicul decide, se va suplimenta tratamentul cu antidiareice de tipul Loperamidului sau Racecadotrilului.

Preparatele cu argilă și caolin sunt de asemenea foarte eficiente în aceste cazuri.

Dacă diareea este severă, însoțită de scaune abundente, cu sânge, vărsături și transpirații, deci eliminarea de lichide și minerale este mult mai mare, se impune spitalizarea și hidratarea prin perfuzii.

Tratamentul antibiotic este rezervat doar în anumite cazuri, și doar la indicația medicului!

Dacă diareea nu este infecțioasă la origine și pacientul își administrează un antibiotic există riscul să agraveze diareea și să complice evoluția pacientului.

Unele studii recomandă adăugarea în tratamentul diareei și a preparatelor pe bază de probiotice (mai ales tulpini de Lactobacillus și Saccharomyces), însă beneficiile par modeste.

De asemenea, în anumite cazuri, medicul va recomanda și alte investigații

– examenul coproparazitologic (dacă apar semne de infecție parazitară),

– coprocultura (mai ales dacă se asociază febra și scaunele cu sânge),

– uneori chiar colonoscopia

– sau gastroscopia cu prelevare de biopsii (atunci când cauza diareei nu este elucidată)

Poate cel mai important lucru de reținut este că majoritatea cazurilor de diaree sunt limitate la 5 zile.

Orice diaree care durează peste 5 zile, mai ales în ciuda unui tratament, impune un consult medical cât mai urgent!

Bibliografie

1. Anthony S Fauci, Dan L Longo. Harrison´s Gastroenterology and Hepatology 2nd edition. P 41-47.

2. Siciliano V, Nista EC, Rosà T, Brigida M, Franceschi F. Clinical Management of Infectious Diarrhea [published online ahead of print, 2020 Jun 28]. Rev Recent Clin Trials. 2020;10.2174/1574887115666200628144128. doi:10.2174/1574887115666200628144128

3. Barr W, Smith A. Acute diarrhea. Am Fam Physician. 2014;89(3):180-189.

4. Shane AL, Mody RK, Crump JA, et al. 2017 Infectious Diseases Society of America Clinical Practice Guidelines for the Diagnosis and Management of Infectious Diarrhea. Clin Infect Dis. 2017;65(12):1963-1973. doi:10.1093/cid/cix959