”De creat doar zeul creează, iar omul imită. Eu când citesc cuvântul creaţie - literară, muzicală, filozofică - leşin de râs. Omul nu face altceva decât să reflecte în litere, în muzică sau în filozofie petece de transcendenţă.”
(Petre Ţuţea)

Mare parte din anii de rezident mi i-am petrecut în unitatea de primiri urgențe (UPU). Eram solicitat pentru multe urgențe, dar în topul acestora erau episoadele de pierdere de constiență, sau cum se mai numesc ele în termen medicali – sincope.

Sincopa este fenomenul de pierdere a stării de conștiență care apare brutal, pacientul afectat căzând și pierzându-și tonusul muscular, dar care trece spontan și recuperarea este totală.

Poate ești mai familiar cu termenul de leșin, dar acesta în jargonul medical se numește lipotimie, adică un episod de amețeală și senzație de slăbiciune în care nu se pierde complet starea de conștiență, dar pacientul afectat aproape că pică pe jos.

Conștiența este capacitatea organismului nostru de a fi în contact cu sinele și cu mediul înconjurător, o stare de veghe și alertă în care putem interacționa cu factorii externi.

Nu am să intru în detalii complicate legate de mecanismul sincopei, dar am să menționez că aceasta apare când fluxul de sânge spre creier este oprit pentru o durată de timp mai mare de 5-10 secunde sau dacă tensiunea arterială (sistolică) scade sub 60 mmHg. Când se întâmplă unul dintre aceste două aspecte, celulele nervoase nu primesc oxigen și starea de conștiență este pierdută.

Este important să deosebim sincopa și leșinul de o criză de epilepsie, de un episod de hipoglicemie (scădere a glucozei din sânge), de o intoxicație cu diferite substanțe chimice, de un accident vascular cerebral sau de afecțiuni psihiatrice grave.

Un aspect important al episoadelor de sincopă este faptul că pot fi precedate și de alte semne și simptome, cum ar fi amețelile, țiuiturile în urechi, tulburările de vedere, sughiț, greață, slăbiciune musculară, transpirații, albirea pielii, palpitații sau dureri în piept.

De asemenea, un alt aspect important este că, de cele mai multe ori, episodul este uitat complet de către pacient – fenomen numit amnezie retrogradă.

Este important să știm că sincopa aceasta poate avea mai multe cauze:

A. Cauze cardiovasculare – tulburările de ritm cardiac

– Bolile valvelor cardiace

– Infarctul miocardic acut

– Apariția bruscă de lichid în jurul inimii (tamponadă cardiacă)

– Tumori ale inimii

B. Sincopa vasovagală care apare datorită unor mecanisme nervoase, cum ar fi : durerea intensă, frica, prelevarea de sânge, statul mult timp în picioare, imagini sau mirosuri tulburătoare

C. Sincopa situațională, adică cea care apare în anumite contexte ce determină scăderea fluxului de sânge către creier: după efort intens, după urinat sau defecat, în caz de tuse sau strănut, înghițire violentă, râs, ridicare de greutăți mari

D. Unele boli neurologice – demența, boala Parkinson

E. Unele boli de metabolism, cum ar fi diabetul zaharat, neuropatia cu virusul HIV sau unele boli autoimune

F. Anumite substanțe chimice: alcool, droguri, antihipertensive, diuretice, antidepresive

Dacă ai suferit un episod de sincopă sau cineva apropiat ție a leșinat recomand să te adresezi imediat la medic. În cazul în care pacientul afectat prezintă și factori de risc suplimentari, spre exemplu este în vârstă, a suferit traumatisme sau a rămas cu sechele după episod, trebuie chemată ambulanța și direcționat spre unitate de primiri urgențe pentru evaluare medicală.

Sincopa poate fi evaluată de către medicul urgentist, dar și de către cel de familie, de internist, neurolog sau cardiolog.

Evaluarea unui pacient cu episod de pierdere a stării de conștiență presupune măsurarea pulsului și tensiunii arteriale, auscultația inimii, dar și examinări mai specifice cum ar fi:

– EKG monitorizare Holter EKG și TA

– Ecografie cardiacă, dar și carotidiană

– CT cranian sau IRM cerebral

– Studiu electrofiziologic, dacă se detectează anumite afecțiunii ale ritmului inimii

– Test de efort sau chiar coronarografie

– Analize de sânge (glicemie, hormoni tiroidieni, hemoglobină etc.)

După stabilirea unui diagnostic, medicul va indica tratament și monitorizare, în funcție de cauză. Astfel se poate indica:

• Tratamentul bolii de inimă – medicamente, angioplastie, defibrilatoare și pacemaker-uri

• Medicamente pentru bolile neurologice

• Evitarea situațiilor care au provocat sincopa

Un alt element important este interzicerea conducerii de autovehicule pentru a evita accidentele rutiere.

Am stat mult să mă gândesc în ce categorie de boli să introduc sincopa. Aceasta se pretează atât la bolile neurologice cât și la cele cardiace sau metabolice, pot fi evaluate atât de generalist cât și de un ATIst sau reumatolog, de asemenea putând fi inclusă la categoria de afecțiune sau de simptom.

Pierderea conștienței este o cauză frecventă de adresabilitate la spital, dar este de multe ori și o urgență medicală care poate pune în pericol viața celui implicat.

Țin minte cazul unei paciente tinere, de 24 ani, care a prezentat mai multe episoade de sincopă de acest gen. De fiecare dată spera că e ultimul episod, că sigur este cauzat de stres și oboseală sau că va trece după ce își va suplimenta dieta cu fier și vitamine.

Din păcate a ajuns la spital după ce a suferit un stop cardiac datorat unei tumori care se dezvolta în inimă (mixom atrial) care îi bloca fluxul de sânge spre restul corpului și care, deși a fost eliminată chirurgical, a dus la o recuperare lentă și cu sechele.

Bibliografie

1. Rogers G, O’Flynn N. NICE guideline: transient loss of consciousness (blackouts) in adults and young people. Br J Gen Pract. 2011 Jan;

2. https://www.nhs.uk/conditions/disorders-of-consciousness/causes/

3. Tristán B, Gleichgerrcht E, Manes F. Acute loss of consciousness. Handb Clin Neurol. 2015;

4. Carmen Ginghină – Mic tratat de cardiologie