Diabetul zaharat 1 - De la diagnostic la tratament
“Am zahărul crescut în sânge și diabetul de tip 2 nu mă va ucide. Doar trebuie
să mănânc corect și să fac exerciții fizice, să slăbesc și să am grijă ce
mănânc și voi fi bine pentru tot restul vieții mele.”
(Tom Hanks)
Am făcut „cunoștință" cu diabetul destul de devreme în viața mea.
Bunica fusese diagnosticată cu diabet nu mult după ce m-am născut, iar, având un membru al familiei apropiate cu această afecțiune am ajuns să văd cam repede la ce viață plină de restricții și riscuri sunt supuși pacienții.
Bunica zicea mereu că diabetul este „boală grea", dar prin ochii copilului care eram mi se părea o banalitate.
Nu aveai voie dulciuri și prăjituri, cel puțin nu oricând și oricât, iar unele alimente, cum ar fi pâinea și pastele erau consumate în cantități mai mici. Nu mi se părea nimic dramatic.
Percepția mea s-a schimbat, după ce am învățat să citesc și am descoperit o broșură pe care o citea bunica cu regularitate: neuropatie, injecții cu insulină zilnice, infarct miocardic sau amputații.
Cuvinte noi, grele, care mi-au alterat modul în care priveam această suferință.
De-a lungul anilor am avut nenumărați pacienți cu diabet sau prediabet, dar și colegi, alți membri de familie sau prieteni care sufereau de această boală, fapt care m-a făcut să înțeleg cu adevărat de ce zicea bunica că este o boală grea.
DAR CE ESTE DIABETUL ZAHARAT?
Diabetul zaharat este o afecțiune complexă a metabolismului glucidic, adică a mecanismelor prin care se formează si folosesc zaharurile (glucoză, lactoză, fructoză etc.), care poate avea multiple cauze, dar ca element comun starea de hiperglicemie cronică, adică un nivel constant crescut de glucoză în sânge.
La aceasta se asociază ulterior și afecțiuni ale lipidelor și proteinelor, iar pe termen lung, această stare de hiperglicemie afectează ireversibil vasele de sânge, nervii, inima, creierul, ochii și rinichii.
Glicemia, adică zahărul din sânge, este menținut la valori constante în sânge adică între 60-99 mg/dl datorită insulinei, un hormon produs în pancreas.
Insulina este cea care scoate glucoza din sânge și o face accesibilă celulelor organismului, care la rândul lor o vor folosi pentru producerea de energie.
Atunci când insulina nu mai există sau se găsește în cantități insuficiente în organism glucoza rămâne în sânge și crește peste valoarea de 100 mg/dl, iar dacă acest lucru se menține pe termen lung se va ajunge la diabet zaharat.
EXISTĂ 2 MARI TIPURI DE DIABET
Diabet zaharat tip 1
– care debutează de obicei în copilărie, brusc, de multe ori chiar dramatic prin comă diabetică.
– De obicei, în acest caz pacientul nu mai are deloc insulină în organism, iar medicul va indica terapie cu insulina injectabilă
Diabet zaharat tip 2
– care apare mai târziu și în care organismul mai prezintă secreție de insulină, dar în cantități insuficiente.
– În acest caz se ajunge mai târziu la tratamentul cu insulină.
Fiecare dintre aceste tipuri de diabet pot avea mai multe cauze, de la boli autoimune, obezitatea, boli genetice până la boli endocrine sau traumatisme ale pancreasului.
Asociația Diabetului din America (ADA) estimează că până în 2025 cam 9 % din populația globului va suferi de diabet zaharat.
Aproximativ 90% dintre aceste cazuri sunt forme de diabet de tip 2.
Putem spune ca un pacient suferă de diabet într-una din următoarele situații:
• Când glicemia luată pe nemâncate este de peste 126 mg/dl sau
• Când testul de toleranța la glicemie (adică testarea glicemiei după consumul de glucoză) la 2 ore este de peste 200 mg/dl
• Când hemoglobina glicozilată (HbA1c) o analiză de sânge care arată media glicemiilor din ultimele 3 luni este de peste 6,5 %
Dacă glicemia a jeun (pe nemâncate) este între 100-126 mg/dl sau la testul de toleranță ne ies valori de peste 140, dar sub 200 mg/dl atunci vorbim de scăderea toleranței la glucoză, care este un stadiu de pre-diabet ( iar riscul de a dezvolta diabet este foarte mare).
Pe lângă valoarea glicemiei și a hemoglobinei glicozilate medicul va mai solicita și alte analize pentru efectuarea unui bilanț general: de urină, transaminaze, profil lipidic, examen oftalmologic, ecografie abdominală și altele, această boală, după cum ziceam, afectând organismul în totalitate.
După diagnostic și efectuarea bilanțului se stabilește un regim terapeutic
1. Regim alimentar hipoglucidic , adică scăzut în zaharuri: produse de cofetărie și patiserie, paste făinoase, pâine albă, fructe dulci
2. Creșterea activității fizice (majoritatea diabeticilor sunt sendentari)
3. Oprirea fumatului și a consumului de alcool și droguri
4. Tratament medicamentos cu antidiabetice orale – indicația de tratament o face medicul diabetolog în funcție de valoarea glicemiei la diagnotic, a complicațiilor posibile sau a toleranței pacientului
5. Insulinoterapie – regimul de insulină este indicat de către diabetolog și se face prin injecții subcutanate sau, mai nou, prin pompe de insulină, care eliberează o cantitate de insulină adaptată nevoilor pacientului
6. Tratament chirurgical – dacă se impune, pentru corectarea obezității (gastric sleeve)
Deși diagnosticul de diabet este marcat de precauții și riscuri, odată cu cunoașterea și înțelegerii acestei boli speranța de viață, dar și calitatea vieții poate fi îmbunătățită și să ajungă să fie exact la fel cu a unei persoane sănătoase.
Cunoașterea este cheia tratamentului diabetului!
