“Când ne urâm dușmanii le dăm putere asupra noastră: putere asupra somnului, asupra apetitului, asupra tensiunii arteriale, asupra sănătății și asupra fericirii noastre.”
(Dale Carnegie)

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât la noi în țară cât și pe tot globul, datorită numărului mare de de pacienți afectați, a ratei încă mici de diagnosticare, a dificultăților de tratament, dar și a complicățiilor și a costurilor socio-economice mare pe care le implică.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estima în 2019 că 1,13 miliarde de locuitori ai planetei sunt afectați de această boală, adică 1 din 4 bărbați și 1 din 5 femei, pe când doar 1 din 5 pacienți are valorile tensionale sub control medicamentos.

Ca definiție, putem spune că hipertensiunea arterială (HTA) este valorilor tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg .

Prima valoare indicată la tensiunii arteriale este tensiunea sistolică (TAs), iar cea de-a două valoare este tensiunea diastolică (TAd).

Hipertensiunea arterială se clasifică măsuratorile în funcție de valorile tensiune arteriale în mai multe categorii, pe măsura ce valoarea tensiunii este mai ridicată, crește și categoria de HTA și riscul de complicății și chiar deces.

Tabel 1: CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE (GHIDUL ESC 2018)

HTA este o boală multisistemică, adică afectează mai multe organe și sisteme de organe, ulterior ajungând să afecteze organismul în totalitatea sa.

Principalele organe afectate de către creșterea valorilor tensiunii arteriale sunt:

• Inima – pereții inimii (ai ventriculilor) se îngroașă în timp, ulterior ajungând până la insuficiență cardiacă, infarct miocardic sau moarte cardiacă subită

• Vasele de sânge – crește rată de depunere a grăsimilor (colesterol) pe pereții vaselor sanguine crescând rigiditatea lor și riscul de infarct

• Creierul – risc de accident vascular cerebral crescut

• Rinichii – fără tratament HTA induce insuficiență renală și ulterior pacientul ajunge pe dializă

• Ochii – văzul este afectat destul de precoce în evoluția bolii, în stadiile avansate putând duce la pierderea vederii

Cauzele care duc la HTA sunt diverse, încă neelucidate cu exactitate și din păcate, de cele mai multe ori, coexistă mai mulți factori simultan care induc această boală.

Mecanismele bolii sunt complexe, de cele mai multe ori factorul genetic este determinant (dacă în familie unul dintre părinți suferă de HTA, copii au risc crescut de a dezvoltă această boală), dar și factorii de mediu contribuie decisiv la declanșarea bolii:

1. Fumatul – factor de risc major

2. Vârsta – la bărbați >55 ani, la femei >65 ani

3. Obezitatea și supraponderea

4. Factori psihoemoționali

5. Stilul de viață deficitar

De asemenea, pentru a complică lucurile, există și unele boli care pot produce HTA, această boală putându-se declanșa mai repede de 50 ani, așa numită Hipertensiune arterială secundară.

În cazul în care nu se poate stabili o cauza exactă a HTA vorbim de hipertensiunea arterială esențială sau primară, care este de altfel și cea mai frecventă formă întâlnită în practică clinică (aprox 90 % din toate formele).

Simptomele HTA sunt foarte variate :

— Durere de cap care nu cedează

— Grețuri, vărsături

— Tulburări de vedere (vedere încețoșată, pete vizuale)

— Țiuituri în ureche (tinitus)

— Hemoragii nazale (epistaxis)

— Durere în piept

— Palpitații

— Lipsă de aer și oboseală

Diagnosticul acestei afecțiuni nu este neapărat unul simplu.

Modalitatea de măsurare a tensiunii arteriale este detaliată într-un articol separat(aici), important fiind faptul că acest diagnostic este pus de către medic, după mai multe determinări succesive ale tensiunii arteriale.

Este important de determinat valoarea TA cu pacientul atât în picioare, cât și culcat și mai ales la ambele brațe comparativ.

Sunt situații particulare în care pacientul prezintă valori ale tensiunii arteriale mari la cabinet sau în spital, pe când acasă sau în condiții lipsite de anxietate și stress tot acest pacient nu are valori mari ale TA – situație numită Hipertensiune „de halat alb”.

Există și situația inversă, când pacientul prezintă valori normale ale tensiunii când se prezintă la medic și înalte când se află într-un context cotidian.

Pentru a delimita aceste 2 situații particulare se recurge la măsurarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 ore (MATA), prin care se atașează de brațul pacientului un aparat cu manșetă care determină valorile TA timp de 24 ore, la intervale regulate (inclusiv noaptea în somn) și pe care le redă medicului printr-un soft.

Această metodă de investigație este deosebit de utilă pentru diagnosticul cu acuratețe a HTA, dar și pentru a verifica eficiența tratamentului antihipertensiv.

Dacă tu sau cineva apropiat ție este depistat cu valori crescute ale tensiunii arteriale, dacă ai în familie cazuri multe de HTA sau ai dureri de cap, tulburări de vedere, oboseală sau disconfort la respirație recomand să te prezinți cât mai repede la un consult medical!

Cu cât este diagnosticată mai devreme cu atât riscul de complicații ale HTA este mai mic.

Bibgliorafie

1. Braunwald's Heart Disease. A textbook of Cardiovascular Medicine 10th Edition

2. https://www.escardio.org/Guidelines/Clinical-Practice-Guidelines/Arterial-Hypertension-Management-of

3. https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure