“A mânca este o necesitate, dar a mânca inteligent este o artă.”
(La Rochefoucald)

Dacă ai ajuns la acest articol cel mai probabil suferi de sindromul de intestin iritabil. Sau în orice caz de o afecțiune care te predispune la balonare, constipație sau crampe abdominale.

Foarte multe boli evoluează cu aceste simptome, iar disconfortul fizic dar și social pe care le produc sunt destul de semnificative.

Am să încerc în cele ce urmează să îți detaliez un nou concept alimentar care te-ar putea ajuta cu acestea.

Termenul de FODMAP (fermented oligosaccharides, disaccharides, monosaccharides, and polyols) este un acronim introdus în 2005 și se referă la acele alimente cu conținut de carbohidrați (glucide) cu lanț scurt, care pot fi ușor supuse procesului de fermentație și implicit cu producerea de gaze intestinale.

Acest concept a luat avânt în ultimii ani și a fost intens studiat pe populația generală, dar mai ales pe cei care suferă de afecțiuni digestive de tipul sindromului de intestin iritabil, dar și a bolii inflamatorii intestinale, a enteropatiei glutenice (intoleranța la gluten), a intoleranței la lactoză și altele.

Să începem cu începutul. Care sunt aceste glucide cu lanț scurt?

CE SUNT CARBOHIDRAȚII?

Carbohidrații sau glucidele sunt compuși importanți din dieta zilnică, fiind principala sursă de energie a organismului.

În funcție de compoziția chimică unii au lanțuri lungi,iar alții lanțuri scurte, diferența principală constând în timpul de digestie și absorbție intestinală a acestora.

1. Oligozaharidele

Oligozaharidele au cel mai lung lanț dintre acestea și se găsesc în mod natural în produse pe bază de grâu și secară, legume, nuci, usturoi și ceapă.

Deoarece organismul uman nu dispune de enzime care pot procesa aceste olgozaharide, ele se absorb cu dificultate și produc multe gaze intestinale producând multe simptome neplăcute (balonare, durere abdominală)

2. Dizaharidele

Această categorie de glucide include lactoza (zahărul din lapte), care necesită lactaza (o enzimă) pentru digestie.

Mulți indivizi prezintă fie lipsa acestei enzime (mai ales asiaticii și mediteranienii), fie o reducere a activității sale, cu consecințe asupra apariției sindromului de intestin iritabil.

3. Monozaharidele

Fructoza este principalul reprezentant al acestei categorii de carbohidrați și aceasta se află în fructe (mere, pere, pepene, mango), dar și în legume sau miere, produse pe bază de îndulcitori naturali.

Este carbohidratul cu cel mai scurt lanț fiind rapid digerat și absorbit, însă producând un nivel crescut de apă cu efecte de tipul balonării, distensiei abdominale, diareei sau a durerii

4. Poliolii

Poliolii sunt de fapt o forma de alcool prezenți mai ales în fructe (mere, pere), dar și în ciuperci sau conopidă sau îndulcitorii artificiali

INDICAȚIILE DIETEI FODMAP

Fiind înca un concept relativ nou de dietoterapie are nevoie de studii mai extinse de eficiență, dar și de siguranță. Cu toate acestea principiile dietei cu conținut redus de FODMAP par să fie aplicabile unui șir lung de afecțiuni digestive:

• sindromul de intestin iritabil

• boala inflamatorie intestinală (boala Crohn, rectocolita hemoragică)

• simptome digestive induse de effort fizic

• diverticulită

BENEFICIILE DIETEI

Majoritatea studiilor clinice efectuate pe baza acestei diete s-au concentrat pe simptomele funcționale din sindromul de intestin iritabil, cum ar fi durerea abdominală, constipația, diareea, balonarea.

Pe lângă ameliorarea sau chiar anularea unora dintre aceste simptome se pare că ar avea beneficii și asupra calității vieții pacienților cu afecțiunile digestive redate mai sus.

În ciuda eficienței dovedite a acestor principii alimentare datele din literatură descriu o aderență redusă la acest tip de dietă.

Majoritatea paciențiilor renunță la complianță după câteva luni (doar o treime dintre ei sunt constanți după 18 luni de tratament) principalele piedici în continuarea dietei fiind costul relativ ridicat al alternativelor alimentelor de tip FODMAP.

Pe lângă aceste beneficii certe, dieta prezintă dezavantaje teoretice:

• aport redus de fibre vegetale, calciu, fier, zinc și vitamine de grup B

• aport redus de antioxidanți naturali (caroteni, vitamina C)

• aport redus de vitamina D

Industria alimentară modernă are alternative sănătoase pentru alimentele acestea eliminate, însă costul lor este încă prohibitiv majorității populației, riscurile de mai sus devenind și practice la categoriile sociale mai defavorizate.

Cu toate acestea studiile efectuate până în prezent sunt încurajatoare!

Pentru a simplifica inițierea și menținerea acestei alternative de dietă am să îți prezint un sumar al principalelor alimente care conțin un aport crescut de FODMAP (de evitat în cazul afecțiunilor menționate) și pe cele cu conținut de FODMAP redus pentru a te ajuta în întocmirea unei liste de cumpărături 😊

Bibliografie:

1. Giulia Catassi, Elena Lionetti, Simona Gatti, and Carlo Catassi. The Low FODMAP Diet: Many Question Marks for a Catchy Acronym. Nutrients. 2017 Mar; 9(3): 292. Published online 2017 Mar 16.doi:10.3390/nu9030292

2. Maagaard L, Ankersen DV, Végh Z, Burisch J, Jensen L,Pedersen N, Munkholm P. Follow-up of patients with functional bowel symptoms treated with a low FODMAP diet. World J Gastroenterol. 2016 Apr 21;22(15):4009-19. doi: 10.3748/wjg.v22.i15.4009.

3. https://www.ibsdiets.org/wp-content/uploads/2016/03/IBSDiets-FODMAP-chart.pdf