”Am fost în Etiopia și m-a frapat că poți să-ți dai seama că o persoană este malnutrită și înfometată deoarece este balonată și are capul chel. Și am realizat atunci că dacă treci prin orice aeroport American și vezi un om de afaceri balonat și chel, și acela este malnutrit.”
(Dick Gregory)

O statistică recentă descrie balonarea sau, în termeni medicali meteorismul abdominal, ca fiind prezentă la peste 96 % dintre cei care suferă de sindromul de intestin iritabil și până la 20-30% din populația generală.

Deși este foarte des întâlnită, la noi în țară este rar un motiv de adresabilitate la medic și mai mult decât atât este un simptom greu de gestionat prin tratament medical.

Motivul pentru care vreau să scriu despre acest simptom (atât de banal și benign) este frecvența tot mai mare cu care pacienții vin la mine la cabinet cu această acuză.

Mulți dintre noi o ignoră, o pun pe seama alimentației sau stresului, dar uneori poate fi foarte supărătoare sau chiar indicatorul unei probleme mai serioase de sănătate.

Hai să vedem împreună cum o putem ține sub control!

CE ESTE BALONAREA?

Balonarea se poate defini ca senzația subiectivă de creștere a presiunii din abdomen; termenul nu este sinonim cu distensia abdominală, un termen medical ce descrie pe lângă senzația de balonare și creșterea obiectivă și măsurabilă a dimensiunilor abdomenului.

După cum am descris mai sus balonarea apare aproape la toți pacienții cu sindrom de intestin iritabil, dar și în alte afecțiuni cum ar fi:

‒ boala celiacă (enteropatia glutenică)

‒ intoleranța la lactoză, fructoză sau alți carbohidrați

‒ gastropareza (o afecțiune care presupune o reducere a funcției stomacului)

‒ diabetul zaharat

‒ hipotiroidismul

‒ sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului

‒ diferite forme de cancer (de stomac, de intestin, de ovar...)

‒ ascită (apariția de lichid in abdomen)

CAUZE DE BALONARE

Modul în care apare această senzație nu a fost încă complet elucidat.

Sunt considerați factori favorizanți sau declanșatori creșterea producției de gaze în intestin (prin procesul de fermentație), obezitatea, creșterea sensibilității organelor interne la stimulii dureroși, perturbarea microflorei intestinale (prin folosirea de antibiotice sau reducerea aportului de probiotice), dar și prezența stresului sau a depresiei.

Mai toate ipotezele de apariție și întreținere a senzației de balonare implică dieta alimentară sau stressul psiho-emoțional (din nou stressul !!!!).

Fiind un simptom foarte frecvent, deși supărător, este ignorat de către populație în general.

Însă balonarea poate fi semnul prevestitor al unei afecțiuni grave, iar asocierea la această senzație a sângerărilor rectale, a scăderii apetitului sau în greutate, prezența balonării și pe cursul nopții sau modificarea aspectului și periodicității scaunului trebuie să vă îndrume de urgență la medic!

În funcție de semnele asociate și de antecedentele familiale sau personale, medicul specialist gastroenterolog sau internist vă va putea indica unele investigații în cazul prezenței balonării : analize de sânge, radiografie abdominală ”pe gol”, ecografie abdominală, colonoscopie, examinări serologice etc.

Deoarece de cele mai multe ori nu se depistează o cauză organică de apariție a balonării și deci va fi integrată în cadrul sindromului de intestin iritabil, partea cea mai dificilă va fi tratamentul balonării.

În cadrul tratamentului general se află măsuri dietetice, tratamente medicamentoase dar și intervenții psihologice.

Să le luăm pe rând.

DIETOTERAPIA

Cel mai util în stabilirea dietei in cazul balonării este istoricul alimentar personal al pacientului.

Acesta va recunoaște mereu alimentele care produc disconfort abdominal, constipație sau balonare.

De cele mai multe ori dintre aceste alimente se vor regăsi:

‒ laptele și produsele lactate,

‒ produsele din grâu,

‒ cofeina,

‒ anumite produse din carne,

‒ cruciferele (varza, conopida, broccoli etc.)

‒ ceapa, usturoiul, prazul

‒ mazărea, fasolea,

‒ roșiile,

‒ condimentele iuți și alimentele prăjite,

‒ legumele crude în general,

‒ ciupercile

Este indicat să începeți cu eliminarea acestor alimente din dieta zilnică și urmărirea impactului pe care îl are un anumit aliment asupra simptomelor.

Deși o parte dintre pacienți vor dezvolta simptome imediat după ingestia acestor alimente, majoritatea vor resimți balonarea la distanță de 15 minute -3 ore de la prânz.

În general, aceste alimente au un conținut crescut în carbohidrați cu lanț scurt cu potențial de fermentare și deci de producere a gazului intestinal (așa numitele FODMAP – fermentable oligosaccharides, disaccharides, monosaccharides, and polyols).

Studiile recente arată că o dietă cu conținut redus de FODMAPS au dus la o reducere a balonării cu 50-82%, fiind deci cel mai eficient mijloc de tratament actual al acestui simptom. Am să atașez acestui articol și o listă cu alimente cu conținut crescut și scăzut de FODMAP pentru a vă orienta mai ușor în alegerea alimentelor potrivite.

Alte indicații dietoterapeutice, susținute de studii, în cazul balonării ar mai fi:

1. Evitarea băuturilor carbogazoase și cu conținut crescut de zahăr

2. Reducerea aportului de fibre alimentare fermentabile (pot accenta formarea de gaze intestinale) și creșterea celor nonfermentabile, de tipul Psyllium

3. Evitarea prânzurilor bogate în grăsimi (grăsimile prelungesc digestia și implicit procesul de fermentare)

4. Evitarea aditivilor alimentari de tipul salicilaților, aminelor, nitraților, benzoaților (conținutul în aditivi alimentari este prezent pe toate alimentele din comerț...vă încurajez să verificați cât mai des eticheta alimentelor pe care le consumați!)

5. Evitarea, pe cât posibil, a glutenului alimentar, mai ales dacă ați observat o legătură între consumul de gluten și apariția balonării

6. Unele studii arată că o suplimentare a dietei cu probiotice din clasa Bifidobacterium (infantis, lactis) ar produce o ameliorare a simptomatologiei

7. Produsele pe bază de cărbune activ sau ulei esențial de mentă ar putea avea beneficii în cazul balonării

MEDICAMENTOS

În fața acestui simptom supărător, medicina modernă are mai multe opțiuni terapeutice, fiecare cu eficiență mai mult sau mai puțin dovedită științific.

Foarte utilizate sunt absorbantele intestinale, de tipul simeticonei sau cărbunelui activat, laxativele (de evitat lactuloza), unele prokinetice, dar și antispasticele, antidepresivele, anxioliticele sau antibioticele de tipul neomicinei sau rifaximinei.

Medicul specialist va selecta din lista lunga de medicamente pe cel mai potrivit în cazul dumneavoastră

INTERVENȚII PSIHOLOGICE

Deoarece a fost demonstrat substratul psiho-emoțional al sindromului de intestin iritabil, dar și al balonării funcționale, terapiile psihologice sunt privite cu multă speranță în cadrul tratamentului balonării, dar datele din literatura de specialitate sunt relativ limitate în cazul acestui simptom

Cele mai favorabile intervenții psihoterapeutice s-au dovedit a fi :

1. Hipnoterapia – cu efecte favorabile și pe termen lung

2. Tehnicile cognitiv-comportamentale – mai eficiente decât medicamentele administrate singure

3. Terapia psihodinamică – îmbunătățiri semnificative a simptomatologiei cu cost-eficiență crescută

4. Hipnoză axată pe intestin (gut -directed hypnosis)

5. Terapie bazată pe mindfullness

6. Tehnici de relaxare

Fiind un fan al terapiilor complementare, am descoperit recomandările folosite de medicii persani în cazul balonării.

Deși le enumăr mai mult cu titlu anecdotic, multe dintre acestea se pot încadra în mijloace de bun-simț și de alimentație echilibrată, și deși nu sunt susținute de studii medicale extinse ca recomandările de mai sus, pot fi integrate cu ușurință în viața cotidiană și pot aduce îmbunătățiri considerabile stării de balonare

‒ alimentele trebuie mestecate bine și îmbibate cu salivă și doar apoi înghițite

‒ mâncați doar când vă este foame și opriți-vă din mâncat înainte de a vă simți plin

‒ alimentele trebuie mestecate încet și cu calm

‒ discutați doar subiecte plăcute sau umoristice când luați masa cu alți participanți

‒ evitați să beți lichide în timpul și imediat după masă

‒ evitați să consumați salată, iaurt și alte garnituri cu felul principal

‒ băuturile, legumele și fructele ar trebui consumate la 60-90 minute după felul principal

‒ evitați unele alimente ce pot favoriza fermentația : alimente prăjite și grase sau foarte iuți, acre sau condimentate, cafeaua, cacao, ceaiul concentrat, fasole, linte, varză, sfeclă, usturoi, ceapă, piersici, prune, castraveți, portocale sau mandarine

‒ beți o cană de apa fiartă și răcită cu 30 minute înainte de micul dejun

‒ consumați smochine uscate, curmale și cereale integrale pentru a reduce constipația

‒ în cazul consumului de orez puteți adăuga mărar, coriandru sau chimen pentru a reduce riscul de balonare

‒ adăugarea de pătrunjel, mărar, busuioc, mentă, ghimbir, țelină, cimbru, fenicul, anason în dieta zilnică se recomandă

‒ dacă consumați iaurt adăugați puțină sare și cimbru în el

Bibliografie:

1. Anna Foley, MBBS, FRACP,Rebecca Burgell, MBBS, FRACP, Jacqueline S. Barrett, MNutDiet, PhD, and Peter R. Gibson, MD, FRACP. Management Strategies for Abdominal Bloating and Distension.Gastroenterol Hepatol (N Y). 2014 Sep; 10(9): 561–571.

2. Amir Mari, Fadi Abu Backer, Mahmud Mahamid, Hana Amara, Dan Carter, Doron Boltin, Ram Dickman. Bloating and Abdominal Distension: Clinical Approach and Management. Adv Ther. 2019; 36(5): 1075–1084. Published online 2019 Mar 16. doi:10.1007/s12325-019-00924-7

3. Paul Enck, Qasim Aziz, Giovanni Barbara, Adam D. Farmer, Shin Fukudo, Emeran A. Mayer, Beate Niesler, Eamonn M. M. Quigley, Mirjana Rajilić-Stojanović, Michael Schemann, Juliane Schwille-Kiuntke, Magnus Simren, Stephan Zipfel, Robin C. Spiller. Irritable bowel syndrome. Author manuscript; available in PMC 2016 Aug 26. Published in final edited form as: Published online 2016 Mar 24.doi:10.1038/nrdp.2016.14

4. Bagher Larijani, Mohammad Medhi Esfahani, Maryam Moghimi, Mohammad Reza Shams Ardakani, Mansoor Keshavarz, Gholamreza Kordafshari, Esmaiel Nazem, Nat Rev Dis Primers, Hoorieh Mohammadi Kenari, and Arman Zargaran. Prevention and Treatment of Flatulence From a Traditional Persian Medicine Perspective. Iran Red Crescent Med J. 2016 Apr; 18(4): e23664. Published online 2016 Jan 31.doi:10.5812/ircmj.23664