“Constipația este una dintre lucrurile pe care le ura cel mai mult pe lume, la egalitate cu bărbații dezgustători care produc violență domestică și fundamentaliștii cu vederea îngustă.”
(Haruki Murakami)

În ciuda faptului că este un fenomen des întâlnit, constipația nu are încă o definiție universală.

Se consideră că reprezintă o reducere a frecvenței scaunelor, asociată sau nu cu creșterea consistenței acestora.

Uneori se poate asocia și durere la eliminarea scaunului.

Deși experții medicali nu au reușit să definească cu exactitate constipația, aceasta este larg cunoscută de către populație.

Aproximativ 16 % din populația globului prezintă această afecțiune, care în anumite țări atinge chiar 79 %.

Constipația este mult mai frecventă la grupa de vârstă peste 65 ani față de populația tânără.

Acest fapt se datorează fie dietei inadecvate, a aportului de lichide mai scăzut, a lipsei de activitate fizică, fie a unor afecțiuni, medicamente, a deteriorării danturii sau, pur și simplu, a îmbătrânirii sistemului digestiv.

DIAGNOSTICUL CONSTIPAȚIEI

Constipația nu prezintă dificultăți de diagnostic.

Cele mai frecvente simptome sunt:

1. reducerea frecvenței de eliminare a scaunului (mai rar de o dată/zi).

2. reducerea volumului scaunelor.

3. creșterea constistenței scaunelor - acestea sunt dure, deshidratate.

4. senzația de eliminare incompletă a scaunului.

Un alt factor important de luat în considerarea este durata constipației.

Un episod scurt poate fi, de cele mai multe ori, determinat de alimentație, pe când o prelungire a constipației peste 7 zile este o indicație de adresare la medic.

Tot motiv de adresare către serviciile medicale (gastroenterolog, medic internist, medic de familie) este și prezența așa numitor semne de alarmă, adică simptome care se pot atribui unei afecțiuni mai grave :

— modificări în frecvența și consistența scaunelor după 50 ani

— debut brusc al constipației la persoanele vârstnice

— prezența de sânge în materiile fecale

— scăderea în greutate și anemia

— boala inflamatorie intestinală

— antecedente familiale de cancer de colon sau rect

În cadrul consultului de specialitate, medicul poate efectua, pe lângă consultul clinic clasic și un tușeu rectal, adică va introduce un deget bine lubrefiat în rectul pacientului pentru a palpa zona respectivă.

Dacă constipația persistă, sau sunt prezente semnele de alarmă, medicul va efectua și o ecografie abdominală; dacă se impune, aceasta va fi urmată de o examinare computer-tomografică sau cu rezonanță magnetică.

De asemenea, medicul va indica, după caz, investigații de laborator, printre care o hemoleucogramă este obligatorie (pentru identificarea unei eventuale anemii).

Uneori, dacă cauza constipației nu este depistată, o colonoscopie poate fi necesară.

CAUZELE CONSTIPAȚIEI

Originea constipației este, de cele mai multe ori, plurifactorială.

Cauzele pot fi alimentare, genetice, dar și biologice, psihologice sau de comportament.

Pe când predispoziția genetică nu poate fi influențată, o serie de factori cauzatori de constipație pot fi evitați.

1. FACTORII ALIMENTARI

Cel mai frecvent, constipația se datorează consumului redus de fibre vegetale sau de lichide.

Aportul de apă ar trebui crescut cel puțin la 1,5 litri/zi, iar consumul de fibre, mai ales cele solubile (Psyllium) s-au dovedit că ameliorează simptomele de constipație.

De asemenea, consumul excesiv de alcool sau de cafea pot determina constipație.

2. FACTORII MEDICAMENTOȘI

O serie de medicamente și preparate medicamentoase pot induce constipație.

Printre acestea se numără codeina, fierul, preparatele cu calciu, antihipertensivele, medicamentele pentru epilepsie și psihoze, dar și antidepresivele.

3. UNELE BOLI DIGESTIVE:

— boala celiacă,

— fibroza chistică

— boala inflamatorie intestinală

— cancerul de colon

4. ALTE BOLI

— diabetul zaharat

— hipotiroidismul

— boli psihice: anorexia, depresia severă, psihoze

— boli neurologice

5. AFECȚIUNI RECTALE — fisuri anale, hemoroizi complicați

6. SARCINA

TRATAMENTUL CONSTIPAȚIEI

Cel mai important aspect este eliminarea posibilității unui cancer colo-rectal.

Dacă acesta a fost exclus atunci, după corectarea factorilor de mai sus, se pot folosi unele medicamente cu eficiență relativă.

— Semințe de psyllium.

— Metilceluloza

— Lactuloza

— Manitolul

— Supozitoare cu glicerină sau ulei de parfină

— Unele ceaiuri

— Metoclopramide

Voi detalia metodele de tratament într-un alt articol separat.

De-a lungul carierei mele m-am întâlnit, de prea multe ori din păcate, de cazuri de pacienți constipați care nu dădeau atenție acestui aspect, până când a fost prea târziu.

Constipația masca un cancer de colon care, dacă era depistat mai rapid ar fi putut salva viața pacientului.

Nu vreau să închei într-o notă sumbră, ci să fie o atenționare și un apel spre responsabilitate.

Dacă constipația devine o problemă adresează-te medicului!

Bibliografie

1. Dan L. Longo, A. Fauci – Harrison”s Gastroenterology and Hepatology 2nd Edition

2. Walter Siegenthaler – Differential Diagnosis in Internal Medicine. From symptom to Diagnosis

3. Diaz S, Bittar K, Mendez MD. Constipation. 2023 Jan 31