“În fiecare noapte, când m-am pus la somn, am murit. Iar în următoarea dimineață, când mă trezesc, am înviat.”
(Mahatma Gandhi)

Nu am fost niciodată un prieten cu somnul.

Fie că uram să merg la culcare când eram mic, fie că nu puteam să adorm sau mă trezeam rapid adult fiind, cu somnul mereu am avut o problemă.

Am invidiat întodeauna oamenii care au capacitatea de a pune capul pe pernă și a adormi instant. Oribil! 😭

Somnul este practic un comportament, o stare reversibilă în care capacitatea de a răspunde la stimulii din mediul exterior este mult redusă și în care suntem relativ imobili.

Opusul somnului este starea de veghe (atunci când ești treaz).

Deși ne ocupă aproximativ o treime din viață, somnul reprezintă încă unul dintre marile mistere medicale.

Ce știm cu exactitate însă este faptul că acesta cuprinde 2 faze – somnul NonREM (rapid eye movement) și REM.

Faza REM reprezintă somnul agitat, acela în care visăm, vorbim sau gemem în somn.

Secvența tipică de somn este următoarea – din starea de veghe (treaz) se trece în starea de somn NREM, ulterior somnul REM, după care urmează o perioadă scurtă de trezire și ciclul se reia.

Practic, pe durata unei nopți putem prezenta câte 4-6 cicluri din acestea, fiecare reprezentând aproximativ 80-110 minute.

Somnul este prezent la aproape toate animalele sub o formă sau alta.

Se pare că toate mamiferele dorm; delfinul este un caz aparte însă. Acesta este permanent în mișcare, dar este capabil să doarmă alternativ cu câte o jumătate din creier (imaginează-ți ce vieți fascinante am duce dacă am putea face și noi la fel).

Importanța somnului se evidențiază cel mai bine prin efectele lipsei (deprivării) sale.

Când suntem obosiți și nedormiți trebuie să ne sporim efortul mental și fizic pentru activitățile cotidiene, suntem mai irascibili, mai ostili, apar dificultățile de concentrare și motivare.

De asemenea multiple studii au legat tulburările de somn cu reducerea imunității (risc crescut de boli infecțioase), riscul crescut de boli cardiovasculare și cancere, precum și de stările depresive.

În ciuda faptului că doar intuim funcțiile principale ale somnului și viselor (memorie, regenerare celulară și nervoasă, detoxifierea creierului etc.) fără a le putea demonstra încă cu exactitate, ce știm cu siguranță sunt efectele neplăcute ale deprivării de somn:

1. Afectarea comportamentului – irascibilitate, violență, apatie, depresie

2. Afectarea imunității

3. Tulburări hormonale și de metabolism – risc crescut de diabet zaharat, obezitate

4. Tulburări ale reglării temperaturii organismului

5. Alterarea funcțiilor cognitive (inteligență, atenție, motivație etc)

6. Tulburări de memorie (pe durata somnului se stochează și elimină din amintiri)

Deși este o parte așa de importantă a vieții noastre, atât ca și durată cât și calitativ, somnul este de multe ori ignorat.

Articolul acesta este doar un teaser, o tentativă de sensibilizare la efectele negative ale deprivării de somn, urmând să revin cu detalii despre cum putem să ne îmbunătățim calitatea somnului.

Bibliografie

1. Irwin MR. Why sleep is important for health: a psychoneuroimmunology perspective. Annu Rev Psychol. 2015 Jan 3;66:143-72. doi: 10.1146/annurev-psych-010213-115205. Epub 2014 Jul 21. PMID: 25061767; PMCID: PMC4961463

2. Nelson KL, Davis JE, Corbett CF. Sleep quality: An evolutionary concept analysis. Nurs Forum. 2022 Jan;57(1):144-151. doi: 10.1111/nuf.12659. Epub 2021 Oct 5. PMID: 34610163.

3. Worley SL. The Extraordinary Importance of Sleep: The Detrimental Effects of Inadequate Sleep on Health and Public Safety Drive an Explosion of Sleep Research. P T. 2018 Dec;43(12):758-763. PMID:30559589; PMCID: PMC6281147