Neurologia - Când să merg la neurolog?
”Adevărata înţelepciune vine la fiecare dintre noi atunci când realizăm cât de
puţine lucruri înţelegem despre viaţă, despre noi şi despre lumea din jurul
nostru.”
(Socrate)
Neurologia este una dintre cele mai puțin cunoscute părți ale medicinei. Puțină lume cunoaște cu ce se ocupă aceasta și cu atât mai puțini sunt cei care știu când și de ce să mergem la un consult neurologic.
Hai să încercăm împreună să deslușim câteva din misterele neurologiei.
NEUROLOGIA este ramura medicinei interne care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul bolilor sistemului nervos, adică acelea care afectează creierul, măduva spinării și nervii, dar și mușchii și zona de contact dintre nervi și mușchi.
Neurologul este medicul care se ocupă cu această specialitate medicală, iar acesta, la rândul său se poate supraspecializa pe un grup de afecțiuni neurologice - spre exemplu: medicina somului, terapia durerii, bolile neuromusculare sau cele neurodegenerative, neurologia pediatrică.
SIMPTOMELE NEUROLOGICE
Oricare dintre următoarele simptome ar trebui evaluate de către medicul neurolog:
• amețeala, vertijul
• durerea de cap, durerea de spate
• furnicăturile și amorțelile
• tulburările vorbirii și înghițirii
• tulburările de memorie, de atenție, de coordonare
• slăbiciunea musculară, tremurăturile
UNELTELE NEUROLOGULUI
Examenul clinic pe care îl efectuează neurologul este unul aparte față de celelalte specialități medicale.
Acesta folosește ciocănelul de reflexe (cu care te lovește în anumite puncte ale organismului) pentru a observa modul de reacționare al nervilor și mușchilor dintr-o anumită zonă.
Pe lângă testarea reflexelor, acesta mai are în arsenal o grămadă de manevre, manopere și teste prin care poate cuantifica atenția, mobilitatea, precizia mișcărilor, echilibrul, vocea, sensibilitatea pielii sau a altor organe.
Există mai multe examinări la care neurologul poate face trimitere:
• Ecografia - ecografia de artere carotide, de vene.
• CT-ul sau IRM-ul cerebral cu sau fără substanță de contrast
• EEG - electroencefalograma care înregistrează undele electrice ale creierului
• EMG - electromiograma, care înregistrează semnalele transmise de nervi la nivelul mușchilor
• ENG - electroneurograma, prin care se observă transmiterea fluxului nervos prin nervi
• Puncția lombară - prin care se face o mică incizie la nivelul coloanei lombare de unde se recoltează lichid cefalorahidian (lichidul care „curge„ prin sistemul nervos) care se trimite la laborator pentru analize
AFECȚIUNI NEUROLOGICE
Există o pletoră de tulburări neurologice la ora actuală:
1. Boli cerebrovasculare (adică ale vaselor de sânge) - accidentul vascular cerebral (AVC), accidentul vascular tranzitor (AIT), ateromatoza carotidiană (depunerea de plăci de colesterol de pe pereții carotidelor)
2. Boli neurodegenerative (care apar prin uzura și degradarea nervilor și structurilor nervoase) cum sunt demențele, boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza multiplă
3. Epilespiile și crizele comițiale
4. Bolile neuromusculare - miastenia gravis, distrofiile
5. Infecțiile neurologice - meningitele, radiculonevritele, encefalitele
6.Durerile - migrenele, nevralgia (durerea de nerv), sciatica etc.
7. Tulburările unor funcții neurologice - deficitul de atenție, tulburările de somn, tulburările de echilibru etc.
8. Neurooncologie - tumori de sistem nervos (glioame, glioblastoame, meningioame)
TRATAMENTELE NEUROLOGICE
Din păcate, neurologia este una dintre cele mai sărace specialități la categoria terapii medicale.
Ca medicamente specifice există tratamente pentru epilepsie (antiepilepticele), pentru durere (antialgice), pentru demență și memorie, pentru circulația sângelui, dar și antibiotice sau antivirale pentru terapia infecțiilor neurologice sau antimigrenoase și troficele nervoase (care „hrănesc„ nervul).
În cazul infarctului cerebral (accidentul vascular) există terapii intervenționale prin care se injectează o substanță ce evidențiază vasul cerebral afectat, ulterior putându-se „desfunda„ prin administrarea de medicamente (procedură numită tromboliză).
DE asemenea neurologia poate face apel la chirurgie (neurochirurgie în acest caz) pentru excizia unor tumori, pentru tratamentul herniilor de disc etc.
Neurologia se mai suprapune și peste specialitate de recupere medicală, cu ajutorul căreia (fizioterapie, kinetoterapie, masaj) poate influența evoluția unor boli neurologice (boli de nervi, discopatii, recuperarea după un accident vascular).
Pe lângă chirugie și recupere medicală, neurologia mai interferă cu medicina internă, bolile infecțioase, oncologia, psihiatria, ortopedia.
De-a lungul stagiilor și practicii mele pe secțiile de neurologie am avut de-a face cu pacienți cu boli serioase, grave și din păcate incurabile, multe la pacienți vârstnici, dar și la tineri (scleroza multiplă este tot mai des depistată în rândul tinerilor, dar și alte boli degenerative).
Ce am învățat de la aceștia este că desconsiderăm multe avantaje pe care le avem (vederea, mobilitatea, gândirea și memoria), dar că acestea nu sunt permanente - astfel că trebuie prețuite mereu.
