“Oamenii de știință au descoperit că, în timp ce furia și ura ne devorează sistemul imunitar, căldura sufletească și compasiunea sunt benefice pentru sănătatea noastră.”
(Dalai Lama)

Sistemul imunitar are printre cele mai dificile sarcini în organism : protecția împotriva infecțiilor și a altor factori străini corpului.

Pentru a-și putea îndeplini funcția trebuie să fie activat tot timpul.

Sigur ai auzit la TV, ai citit pe Internet sau ai dezbătut cu prietenii reclame de genul ”Produsul X crește imunitatea!”.

De la produse pe bază de mușețel, la pudră din mumii egiptene sau suplimente cu vitamine, toate sunt promovate ca stimulente ale sistemului imunitar, uneori chiar ca panacee universale ce pot trata și preveni orice boli.

De-a lungul ultimelor decenii medicina modernă și-a luat dificila sarcină de a testa toate aceste afirmații, iar studii și cercetări asupra alimentelor cu potențial imunitar au început să apară.

Din multitudinea de alimente (usturoi, rodie), plante (măceșe, echinaceea), vitamine, minerale, substanțe chimice cu nume alambicate (antocianidine, acid ellagic, flavonoide) am să concentrez atenția asupra celor mai importante dintre ele, cele care și prezintă studii clinice și care și-au dovedit eficiența într-un cadru științific.

VITAMINA D a devenit în ultimii ani vedeta clasei vitaminelor, mai ales după descoperirea rolului său în imunitate. Numeroase studii clinice au demonstrat efectele sale benefice asupra unor infecții cronice (tuberculoză, hepatită C, HIV, infecții respiratorii).

De asemenea studii s-au efectuat asupra efectelor sale benefice asupra unor boli autoimune: pe modelele animale, suplimentarea cu vitamina D a dus la prevenirea sau ameliorarea bolilor inflamatorii intestinale, a sclerozei multiple, a poliartritei reumatoide, a lupusului și a diabetului zahrat de tip 1.

În cazul oamenilor, deși studiile au demonstrat că nivelul scăzut de vitamină D se asociază cu apariția sau cu severitatea acestor boli, beneficiile suplimentării cu vit D sunt neconcludente.

VITAMINA E este un alt factor nutrițional studiat cu efecte pozitive asupra imunității.

Un studiu pe subiecți sănătoși cu vârsta peste 65 ani a constatat că suplimentarea cu 200 mg vitamină E timp de 4 luni jumătate a dus la stimularea imunității precum și o protecție superioară oferită de către vaccinul împotriva hepatitei B și a celui antitetanic.

Pe studii asupra animalelor s-a observat că suplimentarea cu vitamina E a dus la protecție sporită împotriva viruslui gripal și a pneumoniei cu streptococ.

ZINCUL este poate cel mai important mineral cu efecte imunitare.

Deficitul de zinc pare să afecteze cam 30% din populația globului și cauzează aproximativ 800000 decese la nivel internațional.

Lipsa zincului din dietă este mai accentuată în țările subdezvoltate, iar în cele dezvoltate afectează mai ales vârstnicii.

În cazul copiilor din țările în curs de dezvoltare suplimentarea cu Zinc a dus la scăderea cazurilor de diaree și pneumonie infecțioase .

Efectul imunostimulator al zincului a fost demonstrat pe vârstnicii peste 65 ani aflați în instituții de îngrijire – 45 mg Zinc zilnic pentru 1 an a dus la reducerea numărului de infecții respiratorii, dar și a infecțiilor în general.

De asemenea s-a demonstrat că nivelul scăzut de Zinc din organism a dus la creșterea riscului de boli autoimune (scleroza multiplă, diabet zaharat tip 1).

ACIZII GRAȘI POLINESATURAȚI (PUFA) sunt grăsimi alimentare intens studiate pentru proprietățile lor medicale. Dintre aceștia, acizii Omega 3 EPA (eicosapentaenoic) și DHA (docosahexaenoic), extrase în principal din vietățile marine se pare că au cel mai mare impact asupra imunității.

Aceștia sunt utilizați de mult timp pentru capacitatea lor de a reduce inflamația.

Se pare că suplimentarea cu acizii Omega 3 are rol protector în astmul bronșic, boala Crohn, poliartrita reumatoidă și diabetul zaharat tip 1.

De asemenea reduce și ameliorează simptomele acestor afecțiuni.

PROBIOTICELE sunt acele microorganisme benefice cu rol în menținerea sănătății.

Cele mai utilizate probiotice sunt Lactobacilii, Bifidobacteriile, Streptococii și se întâlnesc în microflora intestinală umană contribuind la echilibrul sistemului digestiv.

Multiple studii au demonstrat că aceste tulpini de bacterii au facilitat răspunsul imun împotriva infecțiilor.

Spre exemplu, un studiu a relevat că laptele fermentat cu tulpini de Lactobacillus a redus durata infecțiilor digestive și respiratorii.

Beneficiile probioticelor asupra imunității și rezistenței la infecții au fost demonstrate în multe studii, dar nu s-a putut demonstra eficiența unei anumite tulpini de probiotic.

Unele studii au demonstrat capacitatea probioticelor de a îmbunătății profilul alergiilor – pacienții cu rinită alergică dintr-un studiu au primit o băutură cu Lactobacillus casei timp de 5 luni, ulterior reducându-se numărul de factori alergici din sânge și crescând cantitatea de anticorpi.

Deși efectele lor sunt promițătoare sunt necesare mai multe studii, axate pe fiecare tulpină în parte.

CEAIUL VERDE își datorează efectele benefice unui grup de substanțe denumite catechine (15 % din greutatea lui), cea mai utilă și studiată fiind epigallocatechin-3-galat (EGCG) – știu 😊) complicat nume.

Se pare că EGCG din ceaiul verde are beneficii asupra prevenției și ameliorării simptomelor din bolile autoimune.

Studiile s-au concetrat momentan asupra animalelor (rozătoare) la care au demonstrat beneficii în cazul sclerozei multiple, a artritei reumatoide, a colitei ulcero-hemoragice, dar și asupra diabetului zaharat.

Efectul benefic asupra acestor boli se datorează în principal, proprietăților antiinflamatorii a ECGC.

Totuși, sunt necesare studii populaționale de eficiență și siguranță asupra subiecților umani.

Studii asupra animalelor și a oamenilor au demonstrat efecte promițătoare a suplimentării alimentației cu vitamina D, acizi grași polinesaturați și EGCG în cadrul bolilor inflamatorii, cu acizi Omega 3 și EGCG în afecțiunile autoimmune și cu vitamina D, vitamina E, zinc și probiotice în protecția împotriva infecțiilor.

Deși efectele lor benefice sunt complexe și demonstrabile în laborator, sunt necesare mai multe studii populaționale pentru a determina efectul lor în cadrul subiecților bolnavi și sănătoși, dar și pentru a determina dozele și reacțiile adverse.

Aceasta nu este o listă complete de suplimente utile pentru stimularea imunității.

Sunt sigur că și tu mai cunoști câteva, dar acestea sunt cele pentru care am găsit cele mai multe date științifice.

După mine, sportul, sexul, timpul de calitate petrecut cu oamenii iubiți, meditația, plimbările prin natură contribuie poate și mai mult la sporirea capacitățiilor de protecție ale organismului!😜

Bibliografie

1. Baeke F, Takiishi T, Korf H, Gysemans C, Mathieu C. Vitamin D: modulator of the immune system. Curr Opin Pharmacol. (2010) 10:482–96. 10.1016/j.coph.2010.04.001

2. Meydani SN, Barklund MP, Liu S, Meydani M, Miller RA, Cannon JG, et al. . Vitamin E supplementation enhances cell-mediated immunity in healthy elderly subjects. Am J Clin Nutr. (1990) 52:557–63. 10.1093/ajcn/

3. Wessels I, Maywald M, Rink L. Zinc as a gatekeeper of immune function. Nutrients (2017) 9:E1286. 10.3390/nu912128652.3.557

4. Calder PC. Omega-3 fatty acids and inflammatory processes: from molecules to man. Biochem Soc Trans. (2017) 45:1105–15. 10.1042/BST20160474

5. FAO/WHO Evaluation of Health and Nutritional Properties of Probiotics in Food Including Powerder Milk and Live Lactic Acid Bacteria. Food and Agriculture Organization of the United Nations and World Health Organization Expert Consultation Report (2001). p. 1–34.

6. Pae M, Wu D. Immunomodulating effects of epigallocatechin-3-gallate from green tea: mechanisms and applications. Food Funct. (2013) 4:1287–303. 10.1039/c3fo60076a

7. Wu D, Lewis ED, Pae M, Meydani SN. Nutritional Modulation of Immune Function: Analysis of Evidence, Mechanisms, and Clinical Relevance. Front Immunol. 2019;9:3160. Published 2019 Jan 15. doi:10.3389/fimmu.2018.03160