Schimbările climatice și poluarea aerului nu cunosc granițe, iar rezistența la antibiotice nu respect limitele. Bacteria din Africa poate îmbolnăvi omul din America. Arderea pădurii indoneziene poate face ca Asia să se sufoce.”
(Rohini Nilekani)

Tot mai mulți pacienți ajung la mine la consult (de multe ori chiar în urgență) pentru durere de gât. După ce se uită în gât și văd puroi caută pe Internet și dau de Streptococul de grup A și se panichează.

Am să încerc prin acest articol să desecretizez câteva dintre miturile legate de acest streptococ și să pun la punct cele mai importante aspecte de avut în vedere atunci când suntem depistați cu acest intrus 😊

Streptococcus pyogenes, pe numele său științific, este o bacterie Gram pozitivă, care are aspectul unui lanț sau a unui șarpe. Face parte din familia streptococilor beta hemolitici (mai există și grupul celor alfa hemolitici și gama hemolitici) alături de Streptococcus agalactiae, care este de grup B.

Streptococcus pyogenes colonizează, cel mai frecvent faringele, anusul și mucoasele genitale , dar poate fi găsit și pe suprafața pielii, la nivelul lor putând cauza infecții ușoare sau severe:

• Faringite(infecții ale gâtului) – se pare că aproximativ 20-30% dintre faringitele la copii și 10% dintre cele la adult sunt cauzate de Streptococul de grup A

• Infecții ale pielii (impetigo, celulită, erizipel)

• Infecții ale mușchilor – fasciită necrozantă (formă severă cu potențial de deces)

• Scarlatină, o boală predominant a copilăriei caracterizată prin febră, faringită, erupție pe piele și limbă cu aspect de zmeură

Streptococul pyogenes se transmite destul de ușor, pe cale aeriană prin picături infectate sau prin contact cu obiecte sau alimente contaminate.

Cea mai frecventă formă a infecției cu Streptococcus pyogenes este faringita acută, care afectează predominant copiii și adolescenții și debutează destul de brusc cu febră înaltă, stare generală alterată, amigdale inflamate cu depozite de puroi și creșterea în volum a ganglionilor limfatici cervicali care determină durere și dificultate la înghițire.

Pentru a delimita o faringită de cauză virală de cea cauzată de Streptococ, pe lângă o evaluare de specialitate se pot efectua teste rapide antigenice sau un exsudat faringian. Prezența Streptococului alături de semnele infecției faringiene impun tratament cu antibiotic.

Se mai poate folosi și testul ASLO (antistreptolizina O), dar acesta arată nivelul de anticorpi care poate fi crescut mult timp după o infecție cu Streptococ și astfel nu este foarte utilă diagnosticului.

Infecția cu Streptococul de grup A poate evolua, în lipsa unui tratament corect sau a unei tulpini foarte virulente în complicații: abces amigdalian, otite, sinuzită, meningită sau chiar infecții grave cum sunt encefalita (inflamația creierului), endocardita (infecția inimii), osteomielita (infecția măduvei osoase).

Pe termen mediu și lung, Streptococul poate cauza și reumatism articular acut, glomerulonefrită (inflamație a rinichiului) sau alte boli autoimune.

Tratamentul infecției cu Streptococ pyogenes se inițiază de către medic și se face cu penicilină sau derivate de peniciline (ampicilină, amoxicilină, cefalosporine etc.) la care se asociază medicamente simptomatice, pentru febră, durere, rehidratare.

În cazuri severe pacientul trebuie internat în spital și antibioterapia trebuie efectuată perfuzabil.

Până nu demult toți streptococii erau sensibili la tratamentul cu penicilină, foarte rar ajungându-se să fie nevoie de doze mari sau de alte clase de antibiotice pentru a eradica infecția cu Str pyogenes. Din păcate însă, abuzul de antibiotice și folosirea lor în situații în care nu sunt necesare au dus la apariția de tulpini noi de Streptococi rezistente.

Nu neg necesitatea și importanța antibioticelor în terapia infecțiilor bacteriene, dar fac apel la rațiune și la folosirea lor DOAR la recomandarea medicului specialist și doar în prezența fie a semnelor clinice clare de bacterioze, fie în urma unui test bacteriologic pozitiv.

Bibliografie

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554528/

2. Norton L, Myers A. The treatment of streptococcal tonsillitis/pharyngitis in young children. World J Otorhinolaryngol Head Neck Surg. 2021 Jul 15

3. https://www.cdc.gov/group-a-strep/hcp/clinical-guidance/index.html