Sistemul imunitar, Armata nevăzută a organismului

Sistemul imunitar - Armata nevăzută a organismului

“Fiecare act de bunătate pe care îl faci este un imbold pentru propriul sistem imunitar.”
(Marianne Williamson)

Pandemia de COVID19 a adus în atenția publică, mai mult ca oricând, virusologia și bolile infecțioase.

Se tot vorbește despre infecție și apărarea antiinfecțioasă, despre metode de prevenție, dar și de întărire a sistemului imunitar.

Însă marea parte a publicului (chiar și pentru noi medicii este un subiect dificil) nu cunoaște sau nu înțelege implicația sistemului imunitar în cadrul protecției față de infecții.

În acest context, am să încerc să punctez niște aspecte importante legate de sistemul imunitar și să le explic cât mai simplu și mai practic.

Pregătește-te, urmează multe noțiuni! 🙂

Sistemul imunitar este un ansamblu de celule, țesuturi, organe, dar și molecule care au capacitatea de a detecta elementele străine corpului uman (proteine, substanțe, bacterii etc.) și de a le elimina.

ORGANELE SITEMULUI IMUNITAR Sistemul imunitar

Există mai multe organe care au rol în imunitate:

1. Splina – organ situat în partea stângă a abdomenului, ce prezintă o porțiune (pulpa albă) care produce celule imunitare

2. Timusul – organ situat în zona pieptului, care este mai dezvoltat la copii și care, ulterior pubertății, începe să involueze. Este locul unde, o parte a celulelor albe (limfocitele) ajung și sunt ”instruite” cum să acționeze. Este un fel de ”școală” pentru globulele albe.

3. Ficatul – care pe lângă multele sale funcții, prezintă și rol în apărare, filtrând de virusuri, bacterii și substanțe toxice sângele care îl străbate

4. Pielea – este atât o bariera fizică a organismului, protejând direct de factorii infecțioși externi, cât și un organ ce conține o multitudine de celule cu rol în imunitate

Celulele imunitare cu rol în apărarea organismului le găsim fie libere, circulând în sânge, fie grupate în cadrul așa –numițiilor ganglioni limfatici.

Aceștia sunt ca niște noduri pe traseul vaselor de sânge, de formă rotundă sau ovalară, de mărimea unui bob de mazăre sau chiar mai mici.

Sunt prezenți peste tot în organism , mai ales în zona gâtului (amigdalele), dar și în abdomen, în jurul intestinului.

Ganglionii limfatici sunt printre primele stații unde sunt produse globulele albe și unde sunt distruse bacteriile și virusurile.

În cazul în care în vecinătatea unui ganglion limfatic se produce o inflamație/infecție, aceștia se „umflă„ cresc în dimensiuni și pot deveni dureroși, cum se întâmplă în cazul infecțiilor din sfera ORL când ganglionii se pot inflama (amigdalită).

CELULELE SISTEMULUI IMUNITAR

Celulele cu rol în imunitate sunt globulele albe (leucocitele).

Acestea se găsesc în procent mare în sângele circulant, dar și în cadrul organelor enumerate mai sus și în ganglionii limfatici.

Leucocitele se pot grupa în mai multe categorii:

• Neutrofilele – cele mai numeroase globule albe, care sunt printre primele care ajung la sediul unei infecții, având rolul de a ”înghiți„ și elimina microorganismele

• Monocitele – se transformă în macrofage, care au cam același rol cu neutrofilele, doar că acestea au durata de viață mai lungă (luni-ani)

• Eozinofilele – se activează mai ales în cazul alergiilor și a infecțiilor cu paraziți

• Bazofilele – au de asemenea rol în reacțiile alergice și alte infecții

• Limfocitele – au în principal rolul în coordonarea raspunsului imunitar, dar și în neutralizarea unor bacterii (cum ar fi bacteria care produce tuberculoza), în eliminarea virusurilor și a celulelor cancerigene

Când aceste celule se întâlnesc în cadrul organelor au nume diferite, dar rolurile lor sunt similare – celule Kupffer (globule albe din ficat), microglii (în creier), osteoclaste (oase) etc.

FUNCȚIILE CELULELOR IMUNITARE

Pe lângă efectul direct de înglobare și digestie a germenilor (proces numit fagocitoză), aceste celule au și capacitatea de a fabrica și elibera o multitudine de substanțe chimice cu rol în identificarea agenților patogeni (sau a celulelor canceroase), în declanșarea reacțiilor alergice, în semnalizarea altor celule, în declanșarea febrei sau în crearea memoriei imunitare de lungă durată.

CE SUNT ANTICORPII?

Dintre aceste substanțe, cele mai importante sunt anticorpii (imunglobulinele), care sunt de mai multe tipuri:

1. Imunglobulina M (IgM) – primii anticorpi produși de organism la contact cu agentul infecțios

2. Imunglobulina G (IgG) – anticorpii de fază a 2-a, cu capacitatea de a neutraliza toxine și virusuri (sunt singurii anticorpi care ajung de la mamă la făt prin placentă)

3. Imunglobulina D (IgD) – cu roluri încă neelucidate

4. Imunglobulina A (IgA) – anticorpii de pe mucoase (ex – mucoasa nazală, mucoasa respiratorie)

5. Imunglobulina E (IgE) – anticorpii implicați în alergii și infecții parazitare

Pe lângă acești anticorpi, organismul mai formează și citokine, componente ale complementului, interleukine și alte proteine, cu nume și roluri complexe, dar care împreună contribuie la funcționarea optimă a imunității.

Organismul uman este într-adevăr incredibil fiind capabil să producă și să coordoneze toate aceste celule și substanțe într-o sinergie aproape perfectă.

Orice mic defect, în cadrul oricărei dintre aceste verigi ale sistemului imunitar, poate să determine boli grave – boli autoimune, reacții alergice sau cancere.

Bibliografie

Paul W.E. Immunity. Baltimore: Johns Hopkins University Press; 2015
InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. How does the immune system work? [Updated 2020 Apr 23]
https://www.youtube.com/watch?v=wHCJUMBKgyo&t=57s