“Dacă ești deranjat de orice lucru extern, durerea nu se datorează lucrului în sine ci se datorează propriei estimări a acesteia, iar tu ai puterea să revoci asta în orice moment. ”
(Marcus Aurelius)

Cortisolul, explicam într-un alt articol, este un hormon foarte important, care, pe lângă adaptarea organismului la stres, are multe alte roluri și funcții.

Cu ce mă întâlnesc însă, tot mai des, este valoarea lui crescută, fie în sânge, fie în urină.

Dar oare doar stresul să fie de vină pentru aceasta? Care sunt implicațiile acestui fapt pentru starea de sănătate? Cum putem normaliza nivelul lui, în cazul în care acesta este crescut?La aceste întrebări vreau să răspund în cele ce urmează.

Deși endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu tulburările hormonilor, deoarece cortisolul controlează cam toate funcțiile organismului, cam orice medic îți poate recomanda dozarea nivelului.

La nivel sanguin, valoarea normală de cortisol determinat la ora 8 dimineața este de 50-250 micrograme/l. Inconvenientul acestei determinări este faptul că acest hormon are variații pe timpul zilei și a nopții, precum și în condiții de stres.

Eu recomand de cele mai multe ori determinarea din urina adunată pe 24 ore.

CAUZE DE CORTISOL CRESCUT

Hipercorticismul este termenul medical pentru nivelul crescut de cortisol (hipercortisolemia este nivelul de cortisol crescut în sânge), care poate fi determinat de mai mulți factori:

1. tumori ale hipofizei (glanda care controlează nivelul de cortisol)

2. tumori de glandă suprarenală (glanda care eliberează cortisolul în circulație)

3. unele medicamente : predison, medrol, dexametazonă

4. stres psihoemoțional prelungit

Când nivelul de cortisol este crescut din cauza unei tumori (de hipofiză sau de glandă suprarenală) vorbim de sindromul CUSHING, o boală mai des întânlnită decât ar fi cazul.

MANIFESTĂRI ALE HIPERCORTICISMULUI

Te poți gândi la un nivel crescut de cortisol sau medicul îți va ridica această suspiciune, dacă prezinți una dintre următoarele semne și simptome:

• Anxietate

• Depresie

• Oboseală

• Creștere în greutate, obezitate, poftă de mâncare crescută

• Durere de cap, amețeli

• Tulburări digestive (greață, vărsături, durere abdominală, balonări)

• Irascibilitate

• Tulburări de menstruație

• Tulburări de memorie și concentrare

• Tulburări de libidou și de fertilitate

• Disfuncție erectilă

• Tulburări de somn

• Acnee, piele uscată, căderea părului

• Vindecarea lentă a rănilor

• Boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat

TRATAMENT

Tratamentul depinde de cauza care a provocat creșterea nivelului de cortisol.

Astfel dacă acesta este indus de către medicamente simpla oprire a administrării lor va duce la reducerea efectelor negative.

Dacă cauza este o tumoră, atunci se impune tratament chirurgical și eliminarea acestei tumori (neurochirurgie dacă tumora este în creier, chirurgie generală dacă aceasta este de suprarenală).

Lucrurile sunt mai complicate dacă nu se găsește nici o cauză certă de hipercorticism.

Cel mai probabil este vorba despre o producție crescută de cortisol din cauza stresului, a anxietății sau a unei alte tulburări psihice.

În acest caz putem recurge la psihoterapie, la meditație, sport, terapie prin artă, yoga, exerciții de mindfulness și orice alte metode de echilibrare psiho-emoțională disponibile și care ni se potrivesc.

Recomand ca nivelul de cortisol să fie măsurat în dinamică, adică la intervale diferite de timp să vezi dacă acesta se menține crescut sau dacă metodele de reducere ale stresului sunt eficiente și acesta scade

În mod tradițional cortisolul este văzut ca hormonul care crește reziliența, adică capacitatea organismului de a face față la traumă, la amenințări de tot felul, la pericole sau la aversiune, aceasta fiind opusă vulnerabilității.

Practic, fiind vulnerabili sau în contact cu nevoile noastre emoționale și fizice ar trebui să putem reduce și nivelul de cortisol și implicit să scăpăm de efectele nocive ale acestuia.

Bibliografie

1. Thau L, Gandhi J, Sharma S. Physiology, Cortisol. 2022 Aug 29. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023

2. Russell G, Lightman S. The human stress response. Nat Rev Endocrinol. 2019