”Aurul își are folosințele sale, dar războiul este câștigat cu fier.”
(George R.R. Martin – Dansul dragonilor)

Fierul este un element esențial vieții, fiind prezent în fiecare celulă a organismului nostru.

În medie, fiecare kilogram din corpul nostru, conține 50 mg fier, ajungând la un total de aproximativ 4-5 g.

Majoritatea fierului din organism se află în hemoglobină, proteina din celulele roșii ale sângelui, care fixează oxigenul și îl transportă la celule, dar acesta mai intră în componența unor enzime și coenzime, preponderent în ficat, splină și măduva osoasă.

Formele de depozit ale fierului sunt feritina, care este solubilă în apă și hemosiderina, insolubilă în apă.

Fierul este transportat prin vasele de sânge legat de transferină (o proteină transportoare).

Motivul pentru care îți încarc memoria cu acești termeni, este fiindcă acești parametrii sunt măsurați în laborator și ne pot ajuta în detecția și monitorizarea deficitului de fier.

După cum ziceam, rolul esențial al fierului este în transportul oxigenului.

Însă fierul mai prezintă și alte funcții importante:

• Formarea moleculei de ADN.

• Respirația celulelor

• Secreția gastrică

• Nutriția pielii și mucoaselor

• Protecția împotriva infecțiilor

Lipsa fierului din organism duce în timp la formarea anemiei. Organizația Mondiala a Sănătății estimează că în lume, peste 1.6 miliarde de oameni suferă de anemie. Este o cifră impresionantă și accentuează importanța fierului din alimentație.

Cel mai afectat grup populațional afectat de anemie este cel al copiilor preșcolari, urmat de cel al gravidelor, al femeilor în general, școlarilor și, în cele din urmă cel al vârsticilor.

Se pare că bărbații sunt cel mai puțin afectați de anemie.

Organismul uman absoarbe din alimentație între 1-3 mg de Fier elemental/zi, la un aport de aproximativ 10-15 mg/zi.

Se observă că doar 5-10 % din fierul din alimente se asimilează de către organism, la nivelul intestinului subțire (mai precis duoden și jejun).

Există mai multe elemente care pot influența absorbția fierului – unele în sens pozitiv, altele negativ.

Factorii care pot crește aportul de Fier alimentar sunt, în primul rând creșterea aportului de alimente cu conținut bogat de Fier – carne și produse din carne (vită, porc, miel, pui, curcan etc.), pește și produse din pește , fructe de mare, ouă, lactate, dar și din vegetale, cum ar fi fasole, porumb, grâu, spanac, nuci și produse fortificate cu Fier – orez, paste, pâine și alte cereale.

O altă modalitate de a crește absorbția de Fier este consumul de alimente care optimizează metabolismul Fierului.

Astfel, vitamina C , prezentă în fucte, sucuri, legume cu frunze verzi, varză, conopidă este esențială în procesul de absorbție și utilizare a fierului.

Deficitul de vitamina C va duce rapid, pe lângă alte simptome și la anemie

De asemenea există alimente care pot reduce concentrația de fitați, care sunt compuși chimici ce leagă fierul și îl face indisponibil organismului uman.

Acestea sunt substanțe chimice prezente în alimente gătite, fermentate sau germinate, de tipul sosului de soia sau a verzei murate.

Fitații, acești compuși chimici nocivi, sunt prezenți în cereale, făină, unele legume, nuci și semințe.

Ar trebui evitați în cazul pacienților anemici.

De asemenea, ar trebui evitate și alimentele cu conținut crescut de inozitol (drojdie, suc, albuș de ou, nuci, portocale și banane), tanini (ceai, cafea, infuzii de ierburi, unele condimente – oregano), dar și Calciul din lapte și produsele lactate.

Aportul de Fier din alimentație este, după cum se vede, influențat de mulți factori, și este variabil în funcție de categoria de vârstă, de sex sau alte situații patologice sau fiziologice.

Astfel, categoriile vulnerabile la anemie, care ar trebui să-și monitorizeze periodic nivelul de Fier din sânge (sideremie) sunt: copiii și adolescenții, femeile în perioada fertilă, gravide, femeile care alăptează, vârstnicii peste 65 ani, vegetarienii/veganii, pacienții cu afecțiuni digestive/urologice/ginecologice, alcoolicii, pacienții cu afecțiuni cardiace sau purtători de valve artificiale, alergătorii de maraton, dar și donatorii frecvenți de sânge.

Tabel 1: Doza zilnică recomandată de Fier, exprimată în mg/zi

La final, în loc de concluzie, am considerat util să atașez un tabel cu conținutul relativ de fier al unor alimente, ordonate de la cel mai mare la cel mai mic.

Tabel 2: Tabel cu conținutul relativ de fier al unor alimente

Bibliografie

1. Kattalin Aspuru, Carlos Villa, Fernando Bermeio, Pilar Herrero – Optimal management of iron deficiency anemia due to poor dietary intake. Int J Gen Med 2011; 4: 741-750

2. Panel on Micronutrients; Food and Nutrition Board, Institute of Medicine – National Academy of Sciences. Dietary Reference Intakes. Recomended intakes for individuals. Vitamins. Dietary Reference Intakes for Vitamin A, Vitamin K, Arsenic, Boron, Chromium, Cooper, Iodine, Iron

3. Abbaspour N, Hurrell R, Kelishadi R. Review on iron and its importance for human health. J Res Med Sci. 2014;19(2):164-174.

4. DeLoughery TG. Iron Deficiency Anemia. Med Clin North Am. 2017 Mar;101(2):319-332. doi: 10.1016/j.mcna.2016.09.004. Epub 2016 Dec 8. PMID: 28189173.