“Guta, denumirea unui medic pentru reumatismul unui om bogat.”
(Ambrose Bierce)

Când auzi de gută gândul te duce direct la un om vârstnic cu dureri mari de articulații.

Deși este parțial adevărat, guta duce la dureri articulare puternice, din păcate nu este apanajul celor bătrâni, fiindcă tot mai des consult tineri cu hiperuricemie (nivel crescut de acid uric în sânge), un stadiul incipient al gutei (faza nedureroasă, când încă acidul uric nu se acumulează în articulații).

Problema cea mai mare cu hiperuricemia este că nu afectează doar articulațiile, pe termen lung acidul uric acumulându-se și la nivelul inimii și vaselor de sânge sau la nivelul rinichilor, crescând riscul de boală cardiovasculară și insuficiență renală.

De asemenea, pacientul cu hiperuricemie și gută prezintă frecvent și hipertensiune arterială, boală de rinichi, obezitate, diabet zaharat, infarct miocardic, insuficiență cardiacă sau boală arterială periferică - toate sună grozav, știu!

Fiind astfel o boală intricată, care cuprinde mai multe organe și sisteme de organe și tratamentul acesteia este unul complex.

Trebuie luat în vedere și riscul cardiovascular și cel metabolic, nu ajunge doar să limităm aportul de alimente bogate în acid uric.

Un alt aspect dificil al acestei afecțiuni este că pe lângă aportul crescut de purine (substanțele din care se produce acidul uric în corpul uman) în cazul hiperuricemiei apare o problemă în mecanismul de eliminare a acidului uric din circulație, astfel că alimentația nu poate singură să controleze boala.

Astfel dacă ai hiperuricemie persistentă tratamentul medicamentos este necesar și nu se poate sări peste el, modificările în stilul alimentar fiind complementare medicamentelor.

Multiple studii medicale au descoperit că una dintre cele mai potrivite stiluri de alimentație pentru hiperuricemie este dieta Mediteraneană, despre care am povestit într-un alt articol.

Aceasta se pare că, pe lângă faptul că reduce nivelul de acid uric din sânge și numărul episoadelor de atac de gută, aceasta scade chiar cu 70 % riscul de boală cardiovasculară și, suplimentar și riscul de diabet zaharat.

De altfel, cam orice dietă cu impact asupra sănătății cardiovasculare are beneficii și asupra hiperuricemiei - probabil că scăderea/echilibrarea greutății corporale să aibă beneficiul cel mai mare.

Alimentele cu riscul cel mai mare asupra hiperuricemiei sunt carnea roșie și produsele de cofetărie și patiserie, pe când alimentele cu efecte de reducere a nivelului de acid uric sunt lactatele degresate și fructele (mai ales cireșele).

Carnea roșie, datorită conținutului crescut de proteine și purine (substanțele care prin degradare ajung la acid uric) este principalul aliment care crește acidul uric.

Cu alte cuvinte evităm consumul de proteine și ajungem să scădem riscul de gută? Răspunsul simplu este nu.

S-a demonstrat prin studii că un consum crescut de legume bogate în purine și proteine (mazăre, linte, spanac, sparanghel) nu a crescut riscul de atac de gută.

De asemenea, tot prin studii medicale, s-a descoperit că un consum crescut de cafea crește riscul de atac de gută la femei, în timp ce îl scade la bărbați.

În momentul în care alimentele ajung în tractul digestiv lucrurile se complică, iar ce merge la nivel teoretic se schimbă radical.

Așa că mi-am propus să îți ofer o listă de alimente permise și interzise în cazul în care nivelul de acid uric seric este crescut.

ALIMENTE DE EVITAT

• Carne - carne roșie, carne de miel sau porc, cârnați, mezeluri, organe interne (ficat, rinichi, testicule)

• Fructe de mare - creveți, scoici

• Pește - hering, macrou, ton, sardine, anșoa

• Legumele cum ar fi ciupercile, sparanghelul, spanacul conțin multe proteine, dar se pare că nu produc atac de gută - recomand consum moderat

• Alimente bogate în fructoză - înghețată, dulciuri, bomboane

• Sucuri carbogazoase

• Alimente de tip fastfood

• Băuturi spirtoase (whiskey, cognac, vodka) și bere

ALIMENTE PERMISE

• Lactate și derivate : lactate degresate, lactate semidegresate, iaurturi

• Legume proaspete, cartofi, tofu, măsline

• Fructe : fructe de pădure, ananas, citrice, banane

• Nuci

• Cereale: pâine integrală, paste integrale, orez brun, quinoa

• Carne :carne de pui și curcan slabă

• Ouă

• Condimente, oțet, castraveți murați

• Toate grăsimile și uleiurile, dar în cantități moderate

În cazul în care ai dificultăți să îți faci un meniu sau să te ții de aceste recomandări alimentare îți recomand să faci un consult de nutriție. Sigur te va ajuta! 😉

Dacă ar fi să trag o concluzie din toate acestea se pare că dietele preponderent cu vegetale pot duce la reducerea riscului de gută, pe când o dietă bogată în carne crește riscul de hiperuricemie.

Nu fac pledoaria regimului vegan/vegetarian, dar sunt sigur și s-a demonstrat științific că o creștere a aportului de legume și fructe, mai ales în stare proaspătă are multiple beneficii pentru sănătate

Bibliografie

1. Yokose C, McCormick N, Choi HK. The role of diet in hyperuricemia and gout. Curr Opin Rheumatol. 2021 Mar 1;33(2):135-144. doi: 10.1097/BOR.0000000000000779. PMID: 33399399; PMCID: PMC7886025.

2. Li R, Yu K, Li C. Dietary factors and risk of gout and hyperuricemia: a meta-analysis and systematic review. Asia Pac J Clin Nutr. 2018;27(6):1344-1356. doi: 10.6133/apjcn.201811_27(6).0022. PMID: 30485934.

3. Danve A, Sehra ST, Neogi T. Role of diet in hyperuricemia and gout. Best Pract Res Clin Rheumatol. 2021 Dec;35(4):101723. doi: 10.1016/j.berh.2021.101723. Epub 2021 Nov 19. PMID: 34802900; PMCID: PMC8678356.

4. https://health.ucdavis.edu/food-nutrition/pdf/Gout.pdf