”Accidentul vascular cerebral mi-a oferit un alt mod de a servi oamenii. Mă lasă să simt mai adânc durerea celorlalți; să îi ajut știu prin exemplu, că în final, orice apare, nimic rău nu se întâmplă. Moartea este perfect sigură, îmi place mie să spun.”
(Ram Dass – care a suferit un AVC în 1997 și care l-a lăsat paralizat și cu afazie de expresie)

Pe vremea când făceam gărzi la spitalul public, în unitatea de primiri urgențe vedeam o grămadă de AVC-uri. Unele simple, tranzitorii, soldate poate doar cu confuzie ușoară, alteori vedeam evenimente majore, cu paralizii extinse și pierderea capacității de vorbit.

În orice caz erau tratate ca urgențe de nivel maxim cu investigații rapide și tratament injectabil susținut.

Dacă prezinți careva dintre simptomele prezentate într-un articol anterior cu debut brusc și în plus prezinți factorii de risc enumerați cere cuiva apropiat să solicite ambulanța sau să te transporte de urgență la cea mai apropiată unitate de urgențe a spitalului public din localitate. Doar de acolo se pot face investigațiile corecte sau poți fi trimis către serviciul neurologic.

CHEIA SUCCESULUI TRATĂRII ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL ESTE RAPIDITATEA CU CARE SE PREZINTĂ LA UNITATEA DE PRIMIRI URGENȚE ȘI ESTE IDEAL SĂ SE EFECTUEZE SUB 6 ORE DE LA PRIMELE SEMNE ALE AFECȚIUNII.

O dată ajuns la spital vei fi evaluat de către un medic urgentist care va ridica suspiciunea unui accident vascular cerebral.

Îți va monitoriza parametrii vitali: tensiune arterială, temperatură, puls, saturație în oxigen și îți va examina reflexele nervoase și musculare. Un EKG este extrem de important de efectuat (uneori se pot depista tulburări de ritm cardiac care au contribuit la acest eveniment).

Se vor recolta și analize de sânge : de la glicemie, până la hemoleucogramă și timpi de coagulare ai sângelui. Analizele sunt utile pentru a diferenția accidentul vascular de alte boli cu simptome neurologice, cum ar fi o hipoglicemie, o infecție cerebrală (meningită sau encefalită).

Următoarea etapă este cea a investigațiilor imagistice, mai precis efectuarea unei Tomografii Computerizate a creierului. Prin radiațiile X emise de aparat se formează o imagine destul de fidelă a creierului și astfel, medicul radiolog poate vizualiza aria de infarct sau hemoragia din creier. Va localiza teritoriul unde a avut loc evenimentul.

Cu o precizie mai mare de detecție a ariilor de AVC (dar și de excludere a altor cauze de boală neurologică) este investigația cu rezonanță magnetică nucleară (IRM), dar aceasta nu se efectuează în regim de urgență. Cel mai probabil medicul neurolog va recomanda efectuarea unui IRM cerebral la distanță de ziua diagnosticului pentru a vedea cum evoluează afecțiunea.

O dată diagnosticat AVC-ul se va iniția tratamentul – tromboliza de urgență. Aceasta constă în administrarea de fibrinolitic pe cale intravenoasă, adică a unei substanțe care dizolvă cheagul de sânge format în centrul vasului de sânge.

Uneori, și doar în centrele specializate în aceasta, se poate efectua trombectomie endovasculară, adică o procedură intervențională prin care se introduce un cateter prin artere și se aspiră cheagul de sânge astfel format. Această procedură este rezervată trombilor din vasele mari de sânge.

Tromboliza intravenoasă este o procedură care prezintă riscuri și contraindicații (spre exemplu nu poate fi efectuată la persoanele cu coagularea alterată fiindcă crește suplimentar riscul de ruptură a vaselor de sânge) dar scade mult extensia ischemiei, aria de celule nervoase moarte și riscul de sechele ireversibile. Această terapie se poate efectua însă, doar dacă pacientul ajunge în centrul de urgență în primele 3-4 ore de la debutul simptomelor.

Dacă cauza accidentului vascular cerebral este o hemoragie cerebrală pacientul este direcționat spre serviciul de neurochirurgie. Urgența devine astfel una chirurgicală, iar tratamentul este efectuat de către specialistul în neurochirurgie.

Pacientul cu AVC este spitalizat obligatoriu pentru monitorizare și tratament de specialitate.

Se vor efectua și alte consulturi (spre exemplu unul cardiologic), investigații și tratamente perfuzabile. Trebuie atent monitorizată tensiunea arterială, dar și eventualele semne neurologice care pot să apară sau să dispară.

După depășirea episodului acut se recomandă concediu medical dacă pacientul este angajat și inițierea terapiei de recuperare – kinetoterapie, logoterapie, masaj, fizioterapie, psihoterapie, dar și continuarea tratamentului medicamentos la domiciliu.

Medicația obligatorie cuprinde un antiagregant plachetar (medicament care previne formarea de alte cheaguri) cum ar fi clopidogrelul și aspirina, dar și medicamente ce controlează tensiunea arterială și nivelul de colesterol din sânge.

Evitarea factorilor de risc este esențială. Astfel se recomandă oprirea fumatului, a consumului de alcool, reducerea consumului de alimente bogate în zahăr și grăsimi de origine animală, dar și creșterea aportului de legume și fructe, a apei și a nivelului de efort fizic.

Un pacient care trece printr-un episod de AVC rămâne marcat pe viață. Din păcate, calitatea vieții lui scade, chiar dacă nesemnificativ, permanent. Va fi mereu la risc să dezvolte un alt episod similar, dar poate cu impact mai mare asupra vieții, așa că monitorizarea atentă la medic și menținerea cu strictețe a indicațiilor neurologului sunt esențiale!

Bibliografie

1. Hurford R, Sekhar A, Hughes TAT, Muir KW. Diagnosis and management of acute ischaemic stroke. Pract Neurol. 2020 Aug

2. EDWIN Y. CHOI, MD, MS, GILBERTO A. NIEVES, MD, AND DARRELL EDWARD JONES, DO. Acute Stroke Diagnosis. Am Fam Physician. 2022

3. Patil S, Rossi R, Jabrah D, Doyle K. Detection, Diagnosis and Treatment of Acute Ischemic Stroke: Current and Future Perspectives. Front Med Technol. 2022 Jun 24