“Moderație. Mici ajutoare. Gustați puțin din tot. Acestea sunt secretele fericirii și sănătății.”
(Julia Child)

Nu de puține ori sunt abordat de câte un pacient care trece prin diferite stări neplăcute (oboseală, amețeli) și îmi cere să îi recomand ceva suplimente cu vitamine – ”Sigur am ceva lipsă de vitamine.„

Tocmai pentru aceștia am să le iau pe fiecare în parte să vedem dacă această „lipsă de vitamine„ se susține și cu studii și date medicale.

Prima dintre litere e și prima dintre grupul vitaminelor.

Când zicem vitamina A, ne referim la un grup de substanțe liposolubile, numite generic ca retinoizi, dar și la caroteni, care sunt defapt forme de provitamina A.

Țin să fac aceste precizări de la început, deoarece sursele și activitatea acestor clase de substanțe este diferită.

FUNCȚIILE VITAMINEI A

1. Vitamina A este componenta unei proteine din ochi, care este esențială în vedere

2. Participă la creșterea celulelor și țesuturilor

3. Ajută la buna funcționare a organelor interne (plămâni, inimă etc.)

4. Are rol important în imunitate

SURSE DE VITAMINA A

Retinoizii (retinal, retinol, retinil palmitat) provin din produse animale: lactate, pește și carne, pe când cartenoizii (cel mai important fiind beta-carotenul, dar și alfa-carotenul și beta-criptoxantina) se găsesc în legume și fructe viu colorate.

Surse principale de vitamina A

–Carne:ficat de vită

–Pește: somon, ton

–Legume: morcovi cruzi, cartofi dulci, ardei roșu, fasole uscată, spanac, dovleac

–Lactate: lapte degrestat/semi degresat, iaurt simplu/degresat, brânză ricotta

–Fructe: pepene crud, mango, caise deshidrate

–Ouă fierte

NECESARUL ZILNIC DE VITAMINA A

Pentru femei, Institutul Național de Sănătate din SUA a stabilit o doză de 700 micrograme/zi, iar la bărbați de 900 micrograme/zi.

În cazul copiilor se recomandă 300-900 micrograme/zi, la femeile gravide 770 micrograme/zi, iar pentru cele care alăptează 1300 micrograme/zi.

Necesarul de vitamina A poate crește în unele afecțiuni, care în sine, predispun la pierderea sau reducerea gradului de absorbție digestivă, cum ar fi fibroza chistică, boala Crohn, cei cu ciroza hepatică sau cei operați de colecist sau pancreas, dar și în cazul nou-născuților prematur și a copiiilor, gravidelor și femeilor care alăptează din țările în curs de dezvoltare.

DEFICITUL DE VITAMINA A

Pentru a verifica nivelul normal de vitamina A în organism se poate doza în laborator nivelul retinolului seric.

Dacă acesta scade sub 20 micrograme/dl, vorbim de un deficit în vitamina A.

Deficitul de vitamina A este rar în țara noastră, datorită aportului alimentar corespunzător și a fortificării alimentelor cu vitamine, dar în cazul țărilor în curs de dezvoltare, OMS estimează că 190 milioane de preșcolari și 19 milioane de femei gravide au valori foarte scăzute a retinolului sanguin.

Lipsa de vitamina A în dietă duce la scăderea văzului, mai ales pe timp de noapte, care în timp poate evolua până la orbire.

De asemenea apar leziuni pe mucoasa intestinului și a plămânului care pot distruge aceste organe, perturbări ale sistemului imunitar care predispun la infecții grave și anemie.

EXCESUL DE VITAMINA A

Fiind o vitamina liposolubilă, aportul crescut de vitamina A poate duce la hipervitaminoză, afecțiune mult mai frecventă în țările dezvoltate, unde consumul (sau abuzul) de vitamine și preparate cu polivitamine este frecvent.

La ingestia de doze foarte mari de vitamina A poate apărea toxicitatea acută care se manifestă prin grețuri, vărsături, diaree, amețeli, oboseală, leziuni pe piele.

Dacă consumul crescut de vitamina A se petrece pe o perioadă mai mare apar durerile de cap, lipsa poftei de mâncare, afecțiuni digestive, anemie, dureri articulare, căderea părului, subfebrilități și sensibilitate crescută la lumină.

Vitamina A mai prezintă și riscul de apariție a malformațiilor cardiace, de craniu sau sistem nervos la nou născuți dacă este consumată în exces în timpul sarcinii.

Prin urmare, cu excepția regiunilor unde deficitul de vitamina A este frecvent, nu se recomandă suplimentarea la gravide.

Astfel că, vitamina A este contraindicată în sarcină, la femeile care alăptează și cei alergici la vitamina A.

Se va lua doar la indicația medicului și cu multă precauțiune la pacienții cu boli de rinichi, de ficat și alcoolici.

Odată ajunse în organism, atât carotenoizii, cât si retinoizii sunt covertiți în acid retinoic, care este forma activă a vitaminei A.

După utilizare, excesul de vitamina A se depozitează în ficat.

Deși este o vitamină cu potențial rol antioxidant, mai multe studii recente au descoperit că un consum crescut și irațional de vitamina A sub formă de retinil palmitat sau beta-carotenoid au crescut riscul de cancer de plămân, boli cardiovasculare și fracturi osoase.

Acest argument științific, împreună cu varietatea crescută a alimentelor bogate în vitamina A ar trebui să descurajeze automedicația cu suplimente de vitamine și să invite la o dietă echilibrată și variată. ⚕️

Bibliografie:

1. 1. Hodge C, Taylor C. Vitamin A Deficiency. 2021 May 9. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan–. PMID: 33620821.

2. 2. Chea EP, Lopez MJ, Milstein H. Vitamin A. [Updated 2020 Jul 10]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan-.

3. 3. D'Ambrosio DN, Clugston RD, Blaner WS. Vitamin A metabolism: an update. Nutrients. 2011 Jan;3(1):63-103. doi: 10.3390/nu3010063. PMID: 21350678; PMCID: PMC3042718.