“Câștigi putere, curaj și încredere prin fiecare experiență în care te oprești cu adevărat să privești frica în față. Trebuie să faci ceea ce crezi că nu poți face.”
(Eleanor Roosevelt)

Când vorbim de markerii tumorali ne referim la niște substanțe biologice utilizate în screeningul tumorilor, identificarea unor cancere specifice, evaluarea preperatorie sau în controlul terapiei tumorale.

Contrar opiniei majorității acestea nu sunt folosite pentru diagnosticul cancerelor, ci sunt doar complementare acestuia, iar împreună cu alte mijloace (clinice, radiologice, biopsii) contribuie la depistarea cu exactitate a unei tumori.

Se întâmplă deseori să fiu abordat de pacienți care doresc să le recomand care markeri să și-i evalueze pentru a depista din timp o anumită formă de cancer, o practică pe care eu încerc să o limitez.

Aceste substanțe se formează în țesutul tumoral sau în alte celulele a căror activitate este perturbată de către tumoră.

Se pot doza din sânge atât înainte de primul tratament, după terapia chirurgicală sau în caz de suspiciune de recidivă sau metastazare.

Vă propun deci, să luăm la rând cei mai importanți și des folosiți markeri tumorali.

ACE-antigenul carcinoembrionar

Cancerele în care pot să apară valori crescute sunt cele de colon, stomac, pancreas, mamar, hepatic, tiroidian, bronșic.

De asemenea se utilizează în depistarea metastazelor osoase, de ficat sau plămân.

Poate avea valori crescute și în unele boli benigne : boli hepatice, alcoolism, ciroză, pancreatită, infecții intestinale, pneumonii sau la fumători.

Valorile patologice, care certifică prezența unui cancer sunt de ≥ 20 ug/l.

CA 19.9 – antigenul carbohidrat 19-9

Apare cu valori crescute în cancerul de pancreas, stomac, căi biliare sau colon, dar și în unele boli benigne cum ar fi ciroza hepatică, hepatitele, pancreatitele acute/cronice, bolile de căi biliare.

CA 125 – antigenul carbohidrat 125

Poate fi util în depistarea cancerului de endometru (uter), ovare, pancreas, ficat, tract biliar, stomac, dar poate fi crescut și în peritonită, pleurezie, ciroză, pancreatită, litiaza biliară, hepatita activă sau chiar în sarcină.

PSA – antigenul specific prostatic

Valorile de peste 20 ug/l sunt aproape mereu valori specifice cancerului de prostată, dar uneori pot fi crescute și în adenomul de prostată, prostatite sau în infarctul prostatic.

Valori mai pot crește și după masajul prostatic, după biopsie sau după tușeul rectal.

Dacă acest parametru crește cu 0,8 sau 70% pe an șansele de cancer prostatic sunt de peste 90%.

Există și un alt marker, freePSA (fPSA), adica acea fracțiune de PSA care este liberă în sânge (10-30% din total) folosit pentru a calcula raportul fPSA/PSA total.

Dacă acest raport scade sub 0,1 riscul de cancer este mare.

αFP – alfa fetoproteina

Această proteină poate crește în multiple forme de cancere – de ficat, stomac, căi biliare, pancreas, plămân, sân, colon și rect.

Valorea sa normală se situează sub 6 kUI/l.

Uneori poate crește (la valori mai mici însă) și în alte afecțiuni : hepatita alcoolică, ciroza alcoolică, hepatitele virale acute sau cronice active.

βHCG – gonadotropina corionică umană beta

Valorile normale ale acestei substanțe se situează sub 5 UI la bărbați, femeile negravide sau înainte de menopauză și peste valoarea de 10 UI la femeile postmenopauză.

Valori crescute întălnim în cancere testiculare sau ovariene, de pancreas, stomac, intestin subțire, colon, ficat, plămân, rinichi sau sân

CA 15-3 – antigenul carbohidrat 15-3

Crește în cancerul mamar, de plămân, cancere digestive, de prostată sau col uterin.

Foarte rar poate avea valori crescute și în unele tumori mamare benigne sau ciroza hepatică.

În oncologie se mai folosesc pentru monitorizare mult mai mulți markeri – proteina S 100 (melanoame maligne), CYFRA 21-1 (cancere pulmonare) NSE (enolaza neuron – specifică din unele cancere de celule nervoase sau de plămâni) etc.

Probabil cea mai importantă idee pe care aș dori să o transmit este că acești markeri tumorali NU sunt folosiți pentru a diagnostica cancerul ci sunt instrumente utile pentru a monitoriza bolile oncologice.👆😀

Bibliografie

1. SC, Sagebiel T, Patnana M, Cox V, Viswanathan C, Lall C, Qayyum A, Bhosale PR. Tumor markers: myths and facts unfolded. Abdom Radiol (NY). 2Faria019 Apr;44(4):1575-1600.

2. Nagpal M, Singh S, Singh P, Chauhan P, Zaidi MA. Tumor markers: A diagnostic tool. Natl J Maxillofac Surg. 2016 Jan-Jun;7(1):17-20.

3. https://www.cancer.gov/about-cancer/diagnosis-staging/diagnosis/tumor-markers-fact-sheet