”Dragostea este ca sulfatul de magneziu. Ai nevoie de ea pentru supraviețuire, dar durerea pe care o simți când îți este injectată este de nesuportat.”
(Rabina Kathoon)

Mulți dintre pacienții mei părăsesc cabinetul cu recomandarea de suplimentare cu preparate de Magneziu. Poate că li se pare ciudat sau chiar exagerat, dar am motive serioase să le indic asta (nu se întâmplă să recomand un tratament fără să am argumente solide pentru aceasta).

Încă din secolul al XVIII lea Magneziul este cunoscut pentru proprietățile sale curative. La început era folosită sarea amară (sulfatul de magneziu) pentru tratamentul rănilor și leziunilor de pe piele. Ulterior, indicațiile lui s-au extins considerabil.

ROLURILE MAGNEZIULUI ÎN ORGANISMUL UMAN

După descoperirea lui și cercetări medicale extinse pe mai mulți ani s-a descoperit că magneziul face parte din aproximativ 300 de enzime necesare bunei funcționări a organismului nostru. Astfel el:

• Ajută la contracția și relaxarea mușchilor

• Contribuie la producerea și utilizarea de energie

• Reglează creșterea și multiplicarea celulelor

• Are rol în funcționarea normală a celulelor nervoase

• Controlează tensiunea arterială și tonusul vaselor de sânge

• Ajută la funcționarea normală a inimii

• Are rol în producția de colesterol (mai ales HDL – colesterolul ”bun”)

NECESARUL ZILNIC DE MAGNEZIU

Un adult sănătos necesită cam 300-400 mg de Magneziu/zi.

Din păcate, odată cu alimentația noastră haotică și ultraprocesată, dar și a stilului de viață agitat necesarul zilnic de magneziu nu este atins.

Se pare că până la ¾ din populație are un aport suboptimal de magneziu, iar pe măsură ce alimentele pe care le consumăm sunt tot mai sărace în nutrienți acest număr va crește simțitor.

Surse alimentare importante de magneziu sunt:

• cerealele integrale

• semințele de susan, in, mei, floarea-soarelui sau dovleac

• nucile (migdale, nuci, caju)

• fasolea boabe, lintea

• broccoli

• bananele

• spanacul

• soia și tofu

• porumbul

• orezul brun

• laptele de vacă

• pudra de cacao și ciocolata.

Pentru determinarea nivelului de magneziu din organism folosim de rutină dozarea din sânge (magneziul seric) care ar trebui să aibă valoarea între 1.5-3 mg/dl.

Din păcate însă, majoritatea magneziului din organismul nostru este stocat în celule (cam 90%) acesta fiind cel cu activitate biologică, așa că, chiar dacă nivelul de magneziu din sânge poate fi normal, cel din celule (care nu se analizează în laborator) poate fi scăzut.

DEFICITUL DE MAGNEZIU

Nivelul nesatisfăcător de magneziu din sânge se numește hipomanezemie

Cauza principală de deficit de magneziu o reprezintă alimentația ultraprocesată, modernă, de tip occidental, cu aport scăzut de legume și fructe proaspete.

Pe lângă aceasta mai sunt și:

• Unele medicamente: preparate cu calciu, antibiotice, diuretice, anticoagulante, anticoncepționale, antialergice

• Unele boli: diabetul zaharat, bolile de ficat

• Stresul psihoemoțional crescut (crește necesarul de magneziu)

• Fierberea alimentelor

• Consumul de alimente bogate în acid fitic (cereale), acid fosforic (băuturi carbogazoase) sau acide în general

• Abuzul de alcool și fumatul

MANIFESTĂRILE HIPOMAGNEZEMIEI

Atunci când necesarul zilnic de magneziu nu este atins sau dacă consumul de magneziu este crescut (stres emoțional, efort fizic prelungit), mai ales dacă această stare se prelungește pe mai mult timp apar și simptome neplăcute:

1. Tulburări gastrointestinale: greață, vărsături, constipație, scăderea poftei de mâncare

2. Tulburări musculare: crampe musculare, oboseală musculară

3. Tulburări neurologice: deficit de atenție și memorie, durere de cap, migrene, tremurături, amorțeli,

4. Tulburări cardiovasculare: hipertensiune arterială, palpitații, durere de piept, tahicardie, extrasistole, hipercolesterolemie, aritmii cardiace, moarte cardiacă subită

5. Tulburări renale: calculi renali

6. Tulburări respiratorii: lipsă de aer, crize de astm

7. Tulburări psihiatrice: anxietate, atacuri de panică, apatie, irascibilitate, insomii

8. Risc crescut de cancer mamar sau colo-rectal (în studii încă)

Ți-am prezentat tot spectrul de manifestări care pot apărea în caz de aport insuficient de magneziu, inclusiv cele mai grave (la care se ajunge foarte rar) mai mult pentru a-ți arăta cât de important este acest mineral pentru menținerea stării de sănătate.

Excesul de magneziu se numește hipermagnezemie și este mai rar.

Poate să apară în boli de rinichi, abuzul de laxative, diareea cronică și se poate manifesta, în cazuri extreme cu slăbiciune musculară, scăderea tensiunii arteriale, confuzie, aritmii, pierderea stării de conștiență sau stop cardiorespirator.

Dacă nu te-am convins până acum despre importanța acestui mineral țin să îți mai spun că pe vremea când făceam gărzi în UPU pe urgențele cardiace, foloseam cu efecte pozitive și rapide magneziu intravenos pentru a scăpa de aritmii severe (fibrilație atrială, torsada vârfurilor sau altele) fără a mai utiliza alte medicamente cu potențial de efecte scundare.

Când ne uitam pe monitorul EKG și vedeam cum inima pacientului își revine la ritmul normal de bătăi simțeam efectele cu adevărat miraculoase ale magneziului! 💓

Bibliografie

1. Schwalfenberg GK, Genuis SJ. The Importance of Magnesium in Clinical Healthcare. Scientifica (Cairo). 2017

2. Razzaque MS. Magnesium: Are We Consuming Enough? Nutrients. 2018 Dec 2

3. Boomsma D. The magic of magnesium. Int J Pharm Compd. 2008 Jul-Aug