”Natura are cu adevărat puterea de a te vindeca. Pentru că îți încetinește viața și simți din nou mirosurile, sunetele, simți natura. Devii prezent, devii conștient de ce se întâmplă în jurul tău și deseori devii mai puțin stresat.”
(Lettie Stratton)

Organizația Mondială a Sănătății declara că ”sănătatea omului, dar și starea lui de binedispoziție depinde de mediul înconjurător, care este o sursă de aer și apă curate, de sol și de alimente sănătoase. Mediul înconjurător cuprinde ecosisteme care atunci când sunt sănătoase și prosperă oferă și protecție împotriva schimbărilor climaterice și a riscului de dezastre.”

Aș porni de la această observație pentru a te pune să analizezi și să te gândești (dacă trăiești și lucrezi în mediul urban) în ce fel de habitat locuiești.

Gândește-te doar la aerul încărcat și înecăcios când treci pe stradă, la zgomotele continue de alarme, claxoane, bormașini și utilaje, căldura extremă de la suprafața betoanelor, dar și la poluarea chimică pe care o poți și obseva câteodată la apus sau la câmpurile electromagnetice pe care nu le percepi, dar care împânzesc toată rețeaua urbană.

Ție îți sună a spațiu sănătos? A mediu echilibrat și care să promoveze bunăstarea fizică și mentală? Fiindcă mie nu!😞

Am pus ca titlul al articolului natura, dar nu am definit-o încă.

Acest termen a ajuns aproape sinonim cu cel de mediu înconjurător (natural) care este totalitatea elementelor naturale care nu sunt produse sau gestionate de către om: peisajele naturale, formele geologice și de relief, aerul ambiental, lumina solară, cursurile de apă, climatul, dar și flora și fauna, adică plantele și animalele.

Aceste medii naturale se pot clasifica, sumar în 2 tipuri:

a. spații verzi, adică cele cu vegetație, copaci, iarbă – pajiști, livezi, păduri, rezervații naturale, parcuri

b. spații albastre , cu trasee de apă curgătoare sau ochirui de apă stătătoare – râuri, lacuri, mlaștini, delte sau estuare

Există și medii ”naturale” artificiale, produse de om tocmai pentru a mima acești factori naturali, cum ar fi grădinile urbane, parcurile, copacii plantați de-a lungul străzilor, canalele, eleșteele etc.

Urbanizarea excesivă, defrișările, arderea suprafețelor de pădure pentru spațiile arabile, drenarea mlaștinilor, dar și stilul de viață modern care ne face practic dependenți de oraș și de anexele sale (magazine, mall-uri, birouri...) au dus la reducerea gradului de expunere la factorii naturali, fapt cu repercursiuni majore asupra stării de sănătate.

Hai să vedem mai întâi ce zice literatura de specialitate despre beneficiile expunerii la aceste spații naturale:

• reducerea gradului de anxietate și depresie

• reducerea stresului psihoemoțional

• îmbunătățirea calității somnului

• optimism și stare de bine mentală

• scăderea agresivității

• ameliorarea simptomelor de ADHD (tulburare de atenție)

• normalizarea valorilor tensiunii arteriale

• ameliorarea simptomelor de insuficiență cardiacă

• grăbirea recuperării postoperatorii

• stimularea dezvoltării motorii și cognitive a copilului

• controlul durerii

• reducerea ratei de obezitate și diabet zaharat

• optimizarea vederii

• stimularea imunității naturale a organismului

• reducerea mortalității în general (longevitate)

Iar acestea sunt doar beneficiile documentate medical, fiindcă în timp am putea descoperi și altele.

Cele mai mari avantaje s-au observat la un minim 120 de minute de expunere săptămânală.

În urma studiilor și observațiilor legate de contactul cu mediul natural s-au dezvoltat mai multe feluri de intervenții terapeutice bazate pe natură, cum ar fi :

1. Activități de horticultură, cum ar fi grădinăritul și creșterea plantelor

2. Forme de agricultură (munca în ferme și expunerea la peisaje agricole)

3. Conservarea mediului înconjurător (activități de prezervare a spațiilor naturale, dar și a florei și faunei)

4. Exerciții fizice în natură, atât în spațiile verzi cât și cele albastre, care au avantajul că adaugă și beneficiile legate de activitatea fizică

5. Psihoterapii naturale: ”scăldarea„ în păduri (Shinryn yoku), mindfulness în natură, terapii psihologice în sălbăticie

6. Terapii prin artă – pictura de peisaje naturale, sculptură, muzică, scris etc.

7. Excursii în natură pentru copii și școlari

8. Activități hands-on: pescuit, grădinărit, cules de plante medicinale

9. Educație bazată pe natură – privirea păsărilor, colectarea de plante pentru ierbar/insecte pentru insectar etc.

Dintre toate aceste tipuri de terapii sunt sigur că îți poți găsi cel puțin una care rezonează cu tine.

Expunerea la natură aduce beneficii imense; gândește-te numai la ce efect pozitiv aduce o singură plantă amplasată la biroul tău...parcă schimbă cu totul aerul, imaginea și energia spațiului.

Acest articol mi-l doresc mai mult ca o rugăminte personală, nu doar la conectarea cu natura pentru beneficiile certe asupra stării de sănătate, cât mai ales să ai grijă de spațiul natural, să încerci să nu îl distrugi poluându-l, aruncând ambalaje pe cursul apelor curgătoare sau culegând specii de plante protejate. 🚯

Avem un singur mediu înconjurător care este, pe lângă un spațiu de iubire și conectare, și cel mai valoros spital al nostru !

Bibliografie:

1. Frumkin H, Bratman GN, Breslow SJ, Cochran B, Kahn PH Jr, Lawler JJ, Levin PS, Tandon PS, Varanasi U, Wolf KL, Wood SA. Nature Contact and Human Health: A Research Agenda. Environ Health Perspect. 2017 Jul 31

2. Bratman GN, Anderson CB, Berman MG, Cochran B, de Vries S, Flanders J, Folke C, Frumkin H, Gross JJ, Hartig T, Kahn PH Jr, Kuo M, Lawler JJ, Levin PS, Lindahl T, Meyer-Lindenberg A, Mitchell R, Ouyang Z, Roe J, Scarlett L, Smith JR, van den Bosch M, Wheeler BW, White MP, Zheng H, Daily GC. Nature and mental health: An ecosystem service perspective. Sci Adv. 2019 Jul 24

3. Coventry PA, Brown JE, Pervin J, Brabyn S, Pateman R, Breedvelt J, Gilbody S, Stancliffe R, McEachan R, White PL. Nature-based outdoor activities for mental and physical health: Systematic review and meta-analysis. SSM Popul Health. 2021 Oct 1

4. Andersen L, Corazon SSS, Stigsdotter UKK. Nature Exposure and Its Effects on Immune System Functioning: A Systematic Review. Int J Environ Res Public Health. 2021 Feb 3

5. White MP, Alcock I, Grellier J, Wheeler BW, Hartig T, Warber SL, Bone A, Depledge MH, Fleming LE. Spending at least 120 minutes a week in nature is associated with good health and wellbeing. Sci Rep. 2019 Jun 13