“Prietenii îți aduc fericire în viață. Prietenii cei mai buni îți aduc cafea.”
(Anonim)

De multe ori mă culc cu gândul la ceașca de cafea de a doua zi.
A devenit de-a lungul timpului un rasfăț obligatoriu matinal, o constantă a zilelor când sunt la spital.

Mirosul, aroma, efectul...inclusiv expectativa îmi trezește emoții pozitive.

Având în vedere influența mare pe care o are cafeaua asupra vieții mele mă gândeam să detaliez anumite aspecte legate de efectele și riscurile la se expun consumatorii înrăiți.

Cafeaua este cea mai consumată băutură de pe planetă, după apă bineînțeles, și aproape la egalitate cu ceaiul.

Se prepară din boabele de Coffeea, o plantă care crește în regiunile ecuatoriale din America, Africa și Asia, iar proprietățile sale se datorează în principal cofeinei, dar și a altor compuși chimici vegetali, antioxidanți, magneziu, vitamine etc.

Conținutul de cofeină variază în funcție de tipul de boabe de cafea, dar și de modul de preparare a cafelei.

Consumul moderat de cafea (între 3-4 cești de cafea) aduce cam 300-400 mg cofeină/zi.

În acest interval cafeaua contribuie la menținerea sau chiar îmbunătățirea stării de sănătate.

Una dintre precauțile consumului de cafea se referă la femeile gravide și la cele postmenopauză, la care se recomandă un consum redus de cafea cofeinată (interferă cu hormonii feminini și poate cauza avort spontan).

Creșterea dozelor de cafea, mai ales la cei cu sensibilitate crescută la cofeină sau cu probleme de sănătate de fond (boli de tiroidă, aritmii cardiace, tulburare de anxietate) poate cauza efecte adverse:

· Palpitații

· Insomnii

· Anxietate și atacuri de panică

· Agitație psihică și fizică

· Tulburări gastro-intestinale de tipul ulcerului sau gastritei

Pentru consumatorii cronici de cafea, mai ales în cantități mare, sevrajul de cofeină poate fi destul de zgomotos: depresie, durere de cap, amețeli, fatigabilitate și irascibilitate.

De asemenea s-a descris fenomenul de toleranța la cofeină, la cei care consumă cantități tot mai mari de cafea pentru a obține efectele dorite.

Un alt efect negativ al consumului de cafea, mai ales la vârstnici, este reducerea absorbției de fier, zinc, dar și calciu și vitamina D cu toate consecințele acestora (osteoporoza, fracturi).

Multă vreme cafeaua era interzisă pacienților cardiaci în totalitate.

Deși inițial are efect de creștere a pulsului și a tensiunii arteriale, se pare că pe termen mediu și lung cafeaua stabilizează tensiunea și scade riscul cardiovascular.

Ba este chiar recomandată, în doze moderate hipertensivilor sau celor care au suferit evenimente cardiace de tipul infarctului miocardic.

Multe studii si metaanalize au descoperit că dacă consumăm o cantitate moderată de cafea, în lipsa contraindicațiilor, aceasta reduce riscul total de mortalitate și de boli cronice.

Efectul anticancerigen al cafelei este deja cunoscut.

Pe lângă cofeină, ceilalți compuși chimici (acid cafeic, acid cumaric, cafestol etc.) contribuie la reducerea riscului de cancer uterin, hepatic (mai alesla cei cu infecție cu virus hepatic B sau C) și de piele (melanom).

Cafeaua îmbunătățește în general funcțiile congnitive și capacitatea de reacție. Aceasta se traduce prin reducederea riscului de boală Parkinson și Alzheimer.

Un alt efect benefic intens studiat este și reducerea riscului de diabet zaharat de tip 2 și a gutei (bineînțeles concomitent cu reducerea greutății și efortul fizic).

Chiar dacă circulă acest mit printre pacienți cum că un consum crescut de cafea ar fi nociv pentru sănătate, consider că, dacă nu ai contraindicații sau dacă cafeaua este băută corespunzător (fără zahăr, fără lapte) aceasta este chiar benefică pentru sănătate.

Mi-am făcut recent un set de analize genetice și se pare că am sensibilitate crescută la cofeină și că ar trebui să consum cafea în cantități reduse sau cu frecvență mai mică sau chiar să o schimb pe varianta decofeinizată sau ceai negru.

Am ales să reduc numărul de căni la una pe zi, deoarece cafeaua este și va rămâne mereu una dintre băuturile fără de care viața mea ar fi mai amară. ☕😋

Bibliografie:

1. Butt MS, Sultan MT. Coffee and its consumption: benefits and risks. Crit Rev Food Sci Nutr. 2011 Apr;51(4):363-73. doi: 10.1080/10408390903586412. PMID: 21432699.

2. Nieber K. The Impact of Coffee on Health. Planta Med. 2017 Nov;83(16):1256-1263. doi: 10.1055/s-0043-115007. Epub 2017 Jul 4. PMID: 28675917.

3. Poole R, Kennedy OJ, Roderick P, Fallowfield JA, Hayes PC, Parkes J. Coffee consumption and health: umbrella review of meta-analyses of multiple health outcomes. BMJ. 2017 Nov 22;359:j5024. doi: 10.1136/bmj.j5024. Erratum in: BMJ. 2018 Jan 12;360:k194. PMID: 29167102; PMCID: PMC5696634

4. Katz D, Friedman R, Lucan S – Nutrition in Clinical Practice