”Aceste lucruri mărunte – alimentația, locul, climatul, recreerea, întreaga cazuistică a egoismului – sunt mult mai importante decât orice s-ar fi crezut până acum.”
(Friedrich Nietzsche)

Doamna R. a venit la cabinet dezamăgită.

Îi simțeam disconfortul și supărarea – adică i-au scos colecistul plin de pietre, a suferit o intervenție, stat în spital, costuri financiare...și ea încă mai are balonare, durere de cap dacă consumă usturoi, ba chiar mai are episoade de greață persistentă cu durere de stomac, exact cum avea și înainte de a-i fi extirpată fierea.

După ce am liniștit-o, am evaluat-o ecografic și am văzut analizele ei perfecte am trecut la explicații.

Bolile vezicii biliare fac parte, din păcate, din categoria afecțiunilor în care evoluția lor este dictată foarte mult de stilul de viață și de alimentație în mod particular.

Mulți pacienți consideră că odată eliminat colecistul simptomele dispar complet; chiar dacă acesta este absent chirurgical, predispoziția la balonare, durere, greață sau durere de cap după consumul de alimente ”grase„ rămâne pe loc!

Ceea ce dispare este riscul de complicații severe (pancreatită, peritonită).

Această sensibilitate a ficatului la unele alimente, dar și la factorii de stres emoțional, rămâne pe viață și tot ce putem face este să ne adaptăm.

Deoarece afecțiunile colecistului sunt frecvente și afectează tot mai mulți indivizi vă propun să trecem în revistă principalele recomandări legate de regimul alimentar și terapiile complementare utile în bolile vezicii biliare.

Principii alimentare generale

1. Se recomandă consumul de minim 6-8 pahare de apă/zi ! Hidratarea este esențială în buna funcționare a colecistului și a digestiei în general

2. Fracționarea meselor – preferabil să mâncăm de mai multe ori pe zi, o cantitate mai mica de alimente, decât să ne încărcăm stomacul cu 2 mese copioase

3. Evitarea alimentelor și băuturilor care accelerează digestia – produsele cafeinate, dulci, bogate în grăsimi

4. Creșterea aportului de fibre vegetale – fructe și legume proaspete

5. Creșterea aportului de alimente bogate în calciu (lactate degresate, legume cu frunze verzi), vitamina C, grăsimi sănătoase (nuci, pește oceanic)

ALIMENTE PERMISE

Legume: dovlecel, spanac, roșii, castraveți, ardei, vinete, ridichi, sfeclă, ciuperci, conopidă, praz, gulii, varză, salată verde, fasole verde, morcov, țelină, pătrunjel rădăcină, ceapă. Fasolea uscată, lintea, soia și mazărea sunt recomandate în cantități mai mici

Fructe: mere, pere, vișine, cireșe, gutui, fructe de pădure, piersici, caise, pepene galben, lebeniță, căpșuni, citrice (portocale, grapefruit, mandarine, lămâi)

Cereale: pâine neagră/integrală, orez, fulgi de cereale neîndulcite, paste integrale, mămăligă, griș

Carne: slabă de pui, curcan, vită, pește (știucă, cod, păstrăv, șalău), iepure

Lactate: lapte degresat/semidegresat, iaurt, smântână slabă, brânză de vaci degresată, urdă, lapte bătut, sana, kefir

Albuș de ou

Grăsimi de origine vegetală (ulei, margarină) și unt în cantitate mică

Condimente de orice fel

Produse de patiserie în cantitate cât mai mică (biscuiți, budincă)

ALIMENTE DE EVITAT

Legume prăjite în ulei (cartofi prăjiți)

Fructe foarte dulci : struguri, prune, curmale, smochine, stafide, banane coapte

Nuci de orice fel – alune, nuci, arahide, migdale – doar în cantități mici

Carne grasă de porc, oaie, rață, gâscă, miel și derivate (mezeluri, kaizer, șuncă țărănească, jambon, cârnați)

Organe de animale – ficat, rinichi, creier, testicule

Pește gras (somn) și icre

Lapte gras, lapte condensat sau praf, telemea, cașcaval, brânză topită sau de burduf

Gălbenuș de ou

Grăsimi : untură, slănină, sosuri grase cu unt, maioneză, smântână, frișcă

Produse de patiserie :prăjituri cu creme, torturi, înghețată, gogoși

Băuturi alcoolice, siropuri, băuturi carbogazoase și îndulcite

*prin alimente de evitat nu înțelegem că nu le vom consuma niciodată, ci trebuie reduse ca frecvență!😊

Ajutorul plantelor medicinale

O serie de plante medicinale sunt citate în literatura de specialitate ca având beneficii în afecțiunile colecistului (plante cu efecte colecistokinetice – pornesc bila ”leneșă”) – trifoiștea, ghințura, armurariul, menta, coada-șoricelului, țintaură, ienupăr, pelin alb, coada-racului, sucul de ridiche.

Acestea pot fi consumate ca infuzii sau decocturi și pot fi utilizare în cure preventive sau chiar în tratamentul episoadelor de colici biliare.

Deși ele singure nu pot trata sau elimina riscul de complicații severe, pot ajuta în procesul de vindecare, dacă sunt folosite la momentul potrivit.

Terapii complementare

Apar în reviste și site-uri de can can multiple regimuri de ”detoxifiere” cu ulei de măsline, sucuri și ierburi diferite, regimuri cu efecte neglijabile, dar cu riscuri destul de mari.

Sucul de mere sau oțetul din cidru de mere mai sunt promovate ca utile în bolile colecistului, însă nu sunt studii cu aceste preparate, ele pot ajuta la reducerea glicemiei și pot provoca ulcere gastrice. Nu le recomand!

Practicarea de yoga ajută cu simptomele de durere și greață.

Suplimentele cu silimarină nu prezintă beneficii pentru vezica biliară, pe când cele pe bază de anghinare stimulează secreția de bilă și are minime beneficii în cazul diskineziilor biliare.

În cazul acupuncturii exista studii mici efectuate pe bolile colecistului și se pare că ar avea beneficii pe simptome.

Deși am rezervat ultimul loc psihoterapiei aceasta prezintă numeroase beneficii atât pe evoluția bolii cât și pe controlul simptomelor sau prevenția crizelor de colecist.

Alimentația în cazul colecistului operat

Petru pacienții postoperatorii diareea este cel mai frecvent efect advers.

În aceste cazuri se recomandă evitarea alimentelor cu peste 3 grame de grăsimi/100 grame, alimentele prăjite, grase, procesate, sosurile sau lactatele cu conținut crescut de grăsimi.

Au beneficii alimentele bogate în fibre vegetale și fibre solubile (de ovăz), cele sărace în grăsimi, dar și mesele mici și frecvente.

Bibliografie

1. Di Ciaula A, Garruti G, Frühbeck G, De Angelis M, de Bari O, Wang DQ, Lammert F, Portincasa P. The Role of Diet in the Pathogenesis of Cholesterol Gallstones. Curr Med Chem. 2019;26(19):3620-3638. doi: 10.2174/0929867324666170530080636. PMID: 28554328; PMCID: PMC8118138.

2. Kotrotsios A, Tasis N, Angelis S, Apostolopoulos AP, Vlasis K, Papadopoulos V, Filippou DK. Dietary Intake and Cholelithiasis: A Review. J Long Term Eff Med Implants. 2019;29(4):317-326. doi: 10.1615/JLongTermEffMedImplants.2020034732. PMID: 32749137.

3. https://patient.info/news-and-features/gallstones-diet-sheet